Începutul acestui an m-a prins tare ocupată cu o treabă deosebit de frumoasă și relaxantă. De ce exact m-am apucat de asta, nici eu n-aș putea spune exact. Teoretic, am făcut-o pentru copii, la solicitarea lor, practic, dacă e să fiu cu adevărat sinceră, am făcut-o mai ales pentru mine.

Despre ce-i vorba? Ei bine, am făcut mărțișoare, dar nu orice fel de mărțișoare, ci unele tare speciale, a căror poveste a început, cred, în urmă cu aproximativ doi ani, cu o idee. Apoi, anul trecut, ideea s-a materializat pentru prima oară în ceva tangibil – trei mărțișoare mici, mai degrabă imperfecte, dar nu mai puțin drăguțe. Iar acum, la acest început de an, au apărut mai multe, cu mai multă atenție la detalii și cu mici elemente originale și speciale.

Și, ca să nu mai lungesc vorba, vă spun că mă refer la niște mărțișoare în formă de carte. În miniatură, desigur, căci sunt de pus în piept. Și sunt tare frumușele, deși sunt subiectivă atunci când scriu asta, căci sunt îmbogățite cu desene făcute de copiii mei. Și sunt realizate integral din hârtie pentru ca, deși nu se deschid, să semene cât mai mult cu o carte adevărată.

De fapt, povestea inițială chiar a început cu niște cărți adevărate, cele trei mărțișoare de anul trecut, făcute pentru a fi dăruite, reproducând trei cărți dragi. Anul acesta, în schimb, au intervenit copiii, care-au desenat tot felul de lucruri drăgute, prelucrate ulterior de mine pe computer și multiplicate.

Am făcut mai ales cărți mici, cu simboluri ale primăverii, fără vreo legătură cu cele adevărate, din bibliotecă. Și am adăugat și câteva cuvinte lângă imagini, unele banale, toate prețioase, cuvinte de care mulți dintre noi s-ar putea să avem nevoie. La final au ieșit niște mici minuni, pe care noi le îndrăgim tare, tare mult și cu care copiii se tot joacă de ceva vreme, căci au acest avantaj de a fi mai multe lucruri în același timp. Da, chiar așa, o carte în miniatură poate fi o jucărie pentru un copil, un obiect prețios pentru un adult copilăros sau un marțisor pentru oricine vrea să sărbătorească primăvara cu un mărțișor diferit. Și i-am dat și nume – Mărțișorul Povestitor, pentru că e un mărțișor care spune o poveste.

Desigur, n-am renunțat nici la cărțile reale, de data asta îmbogățite și ele cu desene făcute de copii, dar, pentru că mi-am dorit să respect drepturile de autor, în pagina de prezentare a mărțișoarelor noastre am inclus doar două astfel de cărți, pentru care am primit acordul editurilor. Despre celelalte, făcute pentru că ne-a fost drag să le facem, poate voi scrie doar într-un articol aici, pe blog, ca nu cumva, în timp, să se încețoșeze amintirea lor.

În caz că v-am făcut curioși și vreți să le descoperiți în detaliu, vă invit să o faceți aici. Momentan nu sunt de vânzare, deși o idee îmi tot circulă prin minte, dar cine știe ce va fi pe viitor.

Surse foto – arhivă personală