Iarna trecută le-am promis copiilor că vom reveni la Râșnov și vom petrece o zi întreagă la Dino Parc, cel mai mare parc cu dinozauri din Sud-Estul Europei. Desigur, ne-am ținut de cuvânt. Încă de atunci am planificat vacanța și, chiar dacă un anumit eveniment a făcut ca aceasta să fie puțin mai scurtă, tot ne-am îndeplinit principalele obiective. Mai ales că, în ciuda prognozei inițiale, vremea a ținut cu nou și zile care se anunțau ploioase au fost însorite și frumoase.

O să vă povestesc în alte articole despre celelalte locuri vizitate. Am reușit, de data aceasta, să ajungem și la Sanctuarul de Urși Libearty și sunt multe lucruri frumoase de spus despre acest loc. Până atunci, azi e despre Dino Parc, un loc pe care copiii îl iubesc și de care le-a venit dor aproape imediat cum am plecat.

Cum am ajuns la Dino Parc

Drumul era liber în Râșnov, dar, într-adevăr, din București până în Râșnov se circulă destul de greu. Ca să merite efortul, noi am stat câteva zile. Una dintre aceste zile a fost dedicată exclusiv parcului.

În ceea ce privește parcarea, aceasta e destul de încăpătoare, dar vara nu se găsește mereu loc. Se parchează mult și pe marginea drumului, lucru care nu-i neapărat ceva rău pentru că e mult mai umbră.

De reținut că în parcare sunt mult tarabe cu diverse obiecte de vânzare, unele de calitate îndoielnică, dar atractive pentru copii. Noi am stabilit de acasă că își pot cumpăra lucruri din magazinul parcului, nu și din parcare, iar copiii au înțeles și acceptat asta.

În ceea ce privește accesul în parc, vorbim despre un drum care poate fi dificil pentru copiii mai micuți, caz în care îl pot parcurge în vagonul remorcă tras de tractor. Din câte am înțeles, acesta este independent de Dino Parc. Nici nu știu să vă spun cât costă, noi am ales să mergem pe jos. Cred că e mult mai benefic, atunci când se poate. M-am bucurat să văd că au fost mulți oameni care au ales astfel.

Dino Parc se deschide la ora 10 și tot în jurul orei 10 am ajuns și noi. Nu am avut un plan de vizitare. Singurul lucru pe care ni l-am propus a fost să lăsăm copiii să facă ce doresc pentru că era ziua lor specială. Atunci când și-au dorit prea multe, în aceleași timp, ne-am oprit, am vorbit și am stabilit o ordine a obiectivelor/activităților disponibile în Dino Parc Râșnov. Vi le prezint și vouă mai jos, aproximativ în ordinea în care le-am făcut noi.

Locurile de joacă

Pentru că Dino Parc are un superb loc de joacă la intrare, am început cu acesta. De obicei îl lăsăm la final (vorbim de acasă despre asta), pentru a apuca să vizităm efectiv parcul cu dinozauri ( e pe teren accidentat, nu e chiar ușor, deși depinde de condiția fizică), dar de data aceasta am considerat că avem suficient timp. În plus, stabiliserăm de acasă că vom lua și pauze, iar copiii ne-au dovedit în repetate rânduri că sunt rezistenți la efort fizic.

E bine de știut că locul de joacă de la intrare este cel mai mare, dar nu e singurul. Cum spuneam și în articolul trecut, întreg parcul e presărat cu astfel de locuri de joacă. Noi am făcut încă un popas mai lung sus, cam la jumătatea traseului. Acolo se poate lua și o gustare, adusă de acasă sau cumpărată de la chioșcurile amplasate în zonă. Noi am ales să ne luăm înghețată, dar doar pentru că era o înghețată de a cărei existență nu știam. Copiii nu au cerut, nici nu o văzuseră, eu, însă, nu am rezistat tentației și nici nu am regretat decizia, chiar dacă nu era cea mai potrivită oră. Vorbesc despre înghețata în formă de biluțe mici, care s-a dovedit a fi la fel de gustoasă pe cât era de frumoasă. Acum caut să văd cum și dacă o găsesc și în București. 🙂

Altfel, a fost distracție mare peste tot, mai puțin în piscina cu bile de la intrare. Pe aceasta am încercat-o mai târziu, la ceva timp după masa de prânz. Mie nu mi se păruse o idee bună de la început, dar cum ne propuseserăm să le îndeplinim majoritatea dorințelor, am acceptat. Din păcate, aveau și copiii să constate că nu era ok. Plouase peste noapte și s-au ales cu șosete foarte murdare și foarte ude. Din fericire, pentru că ni s-a părut riscant să ne încredem întru totul în prognoza meteo, aveam haine de schimb la noi, inclusiv șosete, lucru pe care vi-l recomand și vouă dacă știți că cei mici nu vor rezista tentației de face o baie în bile sau dacă aveți de gând să petreceți mai mult timp la Dino Parc.

Traseul prin pădure

După joaca de la intrare, am început vizitarea parcului. A fost mai ușor decât iarna, am reușit să vedem și lucruri pe care data trecută le-am ratat pentru că erau acoperite de zăpadă. În plus am și citit mai multe informații, iar copiii s-au și jucat, inventând povești minunate. Am urmărit și cum erupe vulcanul, am simțit și cutremurele pe platforma mișcătoare și ne-am bucurat de toate surprizele întâlnite pe traseu, inclusiv de cinematorgaful în aer liber.

Mi-a plăcut să văd că erau și turiști care zăboveau chiar mai mult ca noi în jurul exponatelor, purtând adevărate discuții interesante cu cei mici, iar copiilor le-a plăcut să citească și informațiile oferite de Titi-Rex. Ba chiar a fost o adevărată vânătoare de astfel de plăcuțe, de altfel, foarte amuzante. Le-am spus că la final pot participa la Olimpiada Dinozaurilor și, dacă răspund corect, vor primi o diplomă și o insignă. Din păcate, Olimpiada nu se mai organizează sau cel puțin asta ni s-a spus nouă, dar, dacă aș întoarce timpul înapoi, tot la fel aș proceda pentru că a fost foarte amuzantă și interesantă această activitate.

Traseele de aventură

După ce am făcut turul parcului, am mers la traseele de aventură în copaci. Aici se întrerupe puțin firul, pentru că n-am avut de lucru și am participat și eu. Costa 15 lei, mi s-a părut mai mult decât ok și îmi doream de mult timp să încerc. Am făcut asta fără să analizez traseul înainte și, desigur, fără să țin cont de o mulțime de alte mărunțișuri pe care le-am conștientizat abia când eram sus. Copiii au facut această activitate în același timp cu mine. Nu am văzut nimic. Tot ce vă pot spune este că ei au zis că a fost grozav și au mai cerut.

Altfel au stat lucrurile în cazul meu. E posibil să mă fi comportat ușor jenant, căci m-am speriat atunci când, deja aflată sus, am văzut ce urma să fac. Probabil am și amețit, am și tremurat, m-am și plans că nu voi reuși să termin vreodată și altele asemenea. Din fericire, cu exceptia unor fotografii care nu vorbesc, nu există dovezi și, cu susținerea soțului și a copiilor – care au terminat mult mai repede – am reușit și eu să ajung la final. Nu cred că mai vreau să repet experiența, dar cred că e ok că am încercat și sunt mândră de mine că am ajuns la final fără să cad.

Altfel, mai pot să vă spun doar că, din ce am înțeles eu, există două astfel de trasee în copaci și accesul depinde de înălțimea pe care o avem.

Pictura pe ipsos în salină

După traseele în copaci, am luat o mică gustare de fructe și apoi am mers cu copiii să coloreze câte o figurină de ipsos. Mi-a plăcut să descopăr că activitatea se desfășura într-o mică salină și că nu era aglomerat. Copiii au fost foarte încântați de faptul că își pot colora propriul dinozaur și apoi îl pot lua acasă. În plus, a fost o activitate care ne-a ajutat să ne relaxăm un pic și să ne reîncărcăm bateriile. Prețul figurinele era în funcție de dimensiune, între 8 și 50 de lei.

Masa la Papazaur

Activitățile ne-au cam prins, coloratul a durat mai mult decât am fi crezut și noi nu ne-am dat seama la timp că ni se făcuse foame de-adevăratelea. Am pornit, într-un final, spre restaurantul parcului, Papazaur. Arăta chiar frumos, îmi pare rău că nu am făcut poze mai multe și nu am fost atentă la prea multe detalii, dar, cum spuneam, deja ne era foame tare. Nu am reținut tot meniul, dar am reținut că preparatele aveau nume haioase, care aveau legatură cu dinozaurii. Altfel, am ales repede și, cu o singură excepție, am ales preparatele în dreptul cărora scria că vor fi gătite rapid. Comanda a venit destul de repede, dar recomand, totuși, să nu faceți ca noi. Mai bine mergeți la masă cam cu 30 de minute – 1 oră înainte de ora la care mâncați de obicei. Aerul tare de la Dino Parc are acest efect asupra noastră. Ne-am dat seama de asta și pentru că am mâncat tot. Porțiile erau generoase și inițial chiar ni s-au părut prea mari, dar, spre surprinderea noastră, au fost fix cât aveam nevoie după activitățile de până atunci.

În ceea ce privește gustul, l-aș numi normal, dar nici nu aveam nevoie de altceva. Mi-a plăcut și că erau scrise multe detalii în meniu, cum ar fi faptul că nu erau proaspeți cartofii prăjiți, ci congelați. Nu ne propuseserăm să mâncăm sănătos în ziua aceea, dar a fost bine să știm ce mâncăm. Totusi, eu mi-am luat un piept de pui cu legume la grătar, deci avem și alte opțiuni, chiar foarte gustoase, cu mențiunea că prepararea acestora poate să dureze mai mult. Nu a fost cazul nostru, având în vedere faptul că restaurantul nu era aglomerat atunci când am comandat noi.

Am facut și poze, nu cele mai reușite, dar este, probabil, prima dată când reușesc să fac poze farfuriilor cu mâncare. Nici nu vreți să știți ce priviri am primit atunci când am zis cu voce tare – Nu mâncați! Stați să fac poză!

Una peste alta, a fost bine. În plus, e important să știți că există, pe lângă restaurant, mai multe locuri de unde se pot lua diferite gustări. Noi am încercat doar înghețata de sus și, la ceva timp după prânz, înghețata artizanală de lângă Papazaur. Ambele au fost delicioase.

În ceea ce privește felul în care am îndulcit așteptarea, de obicei, atunci când mergem la restaurant, mă plimb cu copiii prin zonă dacă e posibil sau mergem la vreun loc de joacă. Acum nu mai aveam energie și ne-am umplut timpul de așteptare studiind harta – pe care o găsim la intrare – și făcând planul pentru activitățile pe care le mai doreau.

Expozițiile

După masă, copiii erau ca noi, pregătiți pentru alte aventuri, fară vreo urmă de oboseală. Din păcate, nu putem spune același lucru și deapre adulți, așa că soțul meu și-a găsit o bancă liniștită – da, deși sunt mulți vizitatori copii, găsim și așa ceva la Dino Parc – și a stat acolo o vreme, cât timp eu și copiii am vizitat terariile din interior. Le-a plăcut mult, mai ales că s-au simțit ca niște adevărați exploratori , având în vedere că unele reptile se camuflaseră foarte bine și era dificil să le identifici. În plus, de pe terasă am putut vedea și parcul dintr-o altă perspectivă.

Ulterior, după încă o porție de joacă și una de înghețată artizanală, despre care v-am povestit mai sus, am vizitat și celelalte expoziții, din căsuțele din copaci. Le-au plăcut și acestea, mai ales că amplasarea era grozavă. În plus, pentru că era destul de liber, am putut zăbovi în fața fiecărui exponat, iar ei au observat în detaliu fragmente de oase de dinozaur. Cu această ocazie, au început să privească cu alti ochi descoperiile arhelogice și munca oamenilor care le-au studiat și datorită cărora cunoaștem azi atât de multe si putem privi replicile viețuitoarelor din trecut. De departe, preferata lor a fost cea cu puii de dinozauri, unde s-au și jucat mult.

Labirintul cu laser

Labirintul cu laser a venit după piscina cu bile. Maria era destul de mofturoasă în urma acelei experiențe, moment în care i-am spus că va urma o activitate care sigur o va înveseli. Nu m-am înșelat. Amândoi au fost super încântați, motiv pentru care am repetat experiența.

Prima dată am intrat și eu cu ei. Asta a fost bine pentru că era foarte întuneric înăuntru, dar, desigur, am cam stricat punctajul pentru că eu am atins mai multe linii. Ulterior au intrat singuri și s-au descurcat de minune. Data viitoare vor fi, probabil, pregătiți să intre și pe rând. Cert e că, dintre toate activitățile extra, aceasta le-a plăcut cel mai mult și e cea la care s-au distrat cel mai tare, iar prețul a fost mai mult decât accesibil ( 5 lei/persoană). În plus, noi i-am putut urmări pe un ecran amplasat afară.

Plimbarea cu trenulețul

Plimbarea cu trenulețul nu mi s-a părut o activitate prea interesantă. Trenulețul era mic, se mișca încet, încât puteai să mergi și pe lângă el, iar mintea mea de adult nu a văzut nimic atractiv în asta. Costa 15 lei, la fel ca traseele în copaci și mai degrabă le-aș fi propus copiilor să facă încă un traseu. Totuși, într-un colțișor al minții mele, am înțeles că cei mici s-ar putea să vadă altfel această plimbare și le-am îndeplinit și această dorință. I-am lăsat singuri și au fost foarte încântați. Soțul meu a mers o vreme pe lângă ei, dar trenulețul a intrat și în locuri unde nu avea el acces, ba chiar a ieșit pentru scurt timp din parc. Copiilor li s-a părut distractiv și interesant și eu mă bucur că le-am ascultat dorința. Din păcate, nu am și poze pe care să le pot publica. Pentru că erau mulți alți copii, a fost, în general, o provocare să fac fotografii și filmări în care să nu-i prind și pe aceștia. La trenuleț a fost imposibil, dar am reușit, totuși, să fac un material video cu alte momente frumoase.

Magazinul

Cum spuneam mai sus, mai departe am vizitat și restul expozițiilor, iar apoi am decis că e vremea să mergem acasă. Copiii nu au protestat, se simțeau și ei obosiți și abia așteptau să își cumpere ceva de la magazin. Era aproape ora 18, parcul se închide la 19 vinerea și sâmbăta.

Pentru magazin a avut fiecare un buget, stabilit de acasă – erau multe atracții, fără un plan, am fi cheltuit prea mult. Fiecare copil și-a luat câte două jucării mici, eu mi-am luat o cană și un breloc – pe care-l țin prins de rucsac și care s-a dovedit a fi foarte util în momente de așteptare, îmi pare rău doar că nu am luat câte unul și pentru copii, e o jucărie senzorială interesantă. În plus, am luat o carte pe care o observasem data trecută și care mi s-a părut foarte utilă. Nu m-am înșelat. Chiar și acum, la o săptămână după ce am ajuns acasă, încă o explorează, își amintesc lucruri sau află altele noi. Este vorba despre o carte a parcului, care cuprinde fotografii ale exponatelor întâlnite și informații despre fiecare. Din punctul meu de vedere, îi ajută pe cei mici să își fixeze mai bine cunoștințele, să descopere lucruri pe care, poate, nu au avut stare să le descopere în parc și să retrăiască momente frumoase.

---

Per total, vizita a avut un succes maxim. Deși obosiți, când au ajuns la mașină, au început deja să spună că le e dor de Dino Parc. Încă mai spun asta uneori, motiv pentru care știu că ne vom întoarce. Parcul are multe de oferit, ocazie cu care ne-am dat seama că nici macar o zi întreagă nu e suficientă. A fost, însă, mai mult decât ok pentru noi. Obositor atât cât e nevoie, mai degrabă relaxant, cu multe zâmbete și exclamații de uimire, cu mișcare sănătoasă și aer proaspăt și curat, dar, mai ales, cu timp frumos petrecut împreună într-un loc frumos.

Ca mențiuni, aș spune că, deși e vara, e la fel de important să fim echipați corespunzător, ca pentru o drumeție, deoarece, așa cum spuneam, vorbim despre teren accidentat și despre multe locuri de joacă. De asemenea, e bine să avem la noi pelerine de ploaie, deoarece vremea e imprevizibilă. Desigur, dacă știm că vom petrece mai mult timp, e bine să luăm și haine de schimb pentru cei mici. În plus, noi am avut și hanoracele, pe care le-am folosit în padure, unde era mai răcoare.

În același timp, e bine să fim atenți la regulile parcului și să ne străduim să le respectăm. Copiii pot respecta reguli, mai ales când le sunt prezentate de la început. Eu am fost mereu fermă pe acest plan. De obicei, citim împreună regulile locului pe care îl vizităm, iar dacă nu le putem respecta, întrerupem vizita. Totuși, nu ni s-a întâmplat niciodată să facem asta pentru că, așa cum spuneam, copiii chiar pot respecta reguli. Poate și de aceea e dificil pentru cei mici atunci când vedem oameni care procedează fix pe dos. Fiind mai mulți turiști, am observat, din păcate, și lucruri mai puțin ok, cum ar fi oameni care fumau pe traseu sau lângă locurile de joacă, deși era plin de semne cu fumatul interzis și deși exista un loc de fumat lângă restaurant sau oameni care nu păreau să fie conștienți de existența coșurilor de gunoi. Din fericire, angajații parcului erau destul de vigilenți, iar parcul era curat. Îi felicit pentru asta.

În rest, cred că e important să fim atenți la copii și să încercăm să ne relaxăm și noi. Chiar dacă e un loc destinat lor, aerul proaspăt și mișcarea sunt la fel de bune și importante și pentru noi, oamenii mari. În plus, așa cum spuneam, găsim și locuri mai retrase, unde putem avea parte de puțină relaxare și putem alege activitățile în așa fel încât să existe un echilibru pentru toți membrii familiei. Prin urmare, mulțumim, Dino Parc, pentru o zi minunată!

Surse foto – arhivă personală