De mai bine de două săptămâni, Tudor abia aşteaptă ziua asta. Verifică în fiecare zi calendarul şi în fiecare zi mă întreabă cât mai e până mergem la paradă. Este deja al treilea an în care merge şi îşi aminteşte, cu siguranţă, câte ceva de anul trecut, când i-a plăcut mult.

Numai că de data asta mi s-a părut că nu e suficient ce se întâmplă. Pentru că a început deja minunata perioadă „ de ce?”, cu unele dintre cele mai ciudate întrebări, cum sunt, de exemplu, „ De ce avem păr?” sau „ De ce există furnici/ copaci/ tigri/ nisip etc?”, am început să mă întreb şi eu, pentru el, „ De ce?”. De ce merge băieţelul la paradă? Ce e aceea o paradă militară? De ce se organizează parada militară? Ce sărbătorim pe 1 decembrie? La 4 ani cred că ar avea nevoie de câteva răspunsuri la aceste întrebări.

Desigur că îi pot spune simplu că sărbătorim Marea Unire şi pot, eventual, să adaug că pe 1 decembrie s-au unit Transilvania şi România şi astfel s-a format România Mare. Mă îndoiesc însă că vor fi mai mult decât cuvinte fără sens aceste informaţii. Eventual, dacă îi place cum sună, le va repeta şi le va învăţa pe dinafară, dar, cel mai probabil, nu le va înţelege. Nu le înţeleg copii mai mari, iar el e abia la nivelul în care a început să asimileze conceptul de ţară.

Astfel că ieri, când aşteptam să adoarmă la prânz, mi-a venit o idee minunată. E deja cunoscut că cei mici învaţă cel mai bine cu ajutorul activităţilor practice, al imaginilor şi sunetelor şi prin joacă. M-am gândit astfel cât de util ar fi dacă aş putea face un puzzle cu regiunile care s-au unit cu România în 1918. Aşa ar înţelege mult mai bine conceptul de România Mare, prin comparaţie cu România mică, dar şi conceptul de Unire, prin împreunarea pieselor de puzzle. Prin urmare, parada ar căpăta un alt sens – sensul ei real – Unirea s-a făcut prin luptă, în urma unui război, în care România s-a aflat în tabăra învingătorilor.

Numai că nu puteam face un puzzle, în condiţiile în care, pentru mine, un puzzle pentru copii mici ar fi făcut din lemn sau carton foarte tare, iar eu n-am astfel de abilităţi, nu ştiu să sculptez în lemn şi nici instrumente performante n-am. Plus că n-aveam nici timp.

Totuşi, ideea mi-a plăcut aşa de tare că n-am vrut să renunţ la ea şi-am încercat să găsesc o altă modalitate de a o pune în practică, amintindu-mi astfel că am folie magnetică. Talent la desen tot n-aveam, dar pentru asta s-au inventat internetul şi imprimantele. De aici până la un magnet de frigider cu România, sub formă de puzzle a mai fost doar un pas. Avanajul e că va fi o resursă de învăţare pe termen lung, pentru că îl vom vedea zilnic. Dezavantajul e că folia magnetică se decupează cam greu în detaliu şi, prin urmare, regiunile nu sunt în profunzime, ca cele reale. Am rotunjit şi îndreptat colţuri şi onduleuri, în funcţie de cum mi-a venit mai bine să tai. Cred însă că astfel de detalii sunt nesemnificative la vârsta de 4 ani şi, oricum, mai bine aşa, decât deloc. Pana la anul următor, îl îmbunătățim. În plus, alte variante ar fi să modelam regiunile din plastilină (ideal cu forme), sau din carton.

În încheiere, să recapitulăm – Pe 1 decembrie 1918, în urma primului război mondial, România s-a unit cu Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul, formându-se astfel România Mare. Tot în 1918 se mai uniseră cu România, Basarabia şi Bucovina.România Mare a existat în această formă până în 1940.

La mulți ani!