Super curaj?…

on

Când a luat naștere acest blog, îmi era frică să public articole. Îmi era frică, deși, preț de câteva zile, nu am avut niciun urmăritor, cu excepția soțului meu. El îmi dădea like-uri și tot el citea fiecare articol, înainte să îl public.

Lucrurile s-au schimbat mult de atunci, chiar dacă soțul meu a rămas încă principalul critic. Totuși, acum citește articolele direct pe blog. Nu mai simt nevoia să i le dau la verificat înainte. Frică îmi este în continuare, dar scrisul în felul acesta a devenit atât de important pentru mine, că am învățat să îmi asum; să îmi asum articolele scrise în miez de noapte și eventualele greșeli.

Mereu am visat și mai mult de atât, dar am spus că timpul nu îmi permite, ceea ce e parțial adevărat. Am o mare si reală problemă cu timpul, dar cred că, dincolo de ea, tot frica e cea care mă ține în loc. De ce altfel, atunci când am descoperit în urmă cu vreo trei săptămâni un concurs pentru bloguri, am exclamat, entuziasmată că vreau și eu să particip, dar m-am oprit acolo și am amanat să scriu acel articol? Acest articol, de fapt, care reprezintă primul pas pentru înscriere. Voiam să-l scriu bine, dar binele pe care-l aștept eu întârzie să apară și mi-am dat seama că aș putea aștepta la infinit. Astfel că m-am hotărât să scriu pur și simplu. Pentru că dincolo de orice ar putea sau nu să îmi aducă această competiție, ea înseamnă, în primul rând, o ieșire din zona de confort. Pentru că până acum am primit doar like-uri – pentru care sunt tare recunoscătoare. Participând la un concurs înseamnă, probabil, sa mă confrunt și cu partea cealaltă. Aceea care încă mă face să am articole scrise, dar nepublicate.

Astfel că am decis să mă inscriu la SuperBlog 2019 , o competitie la care chiar și blogul meu, așa mic cum e el, ar putea fi acceptat și despre care am citit o mulțime de lucruri frumoase. N-am idee dacă pot să-l duc – știți, timpul… Într-un final însă, dacă un anumit băiețel a reușit să urce până în varful unui munte, sigur poate și mama lui măcar și doar să apese butonul public, din colțul din dreapta sus al ecranului.

2 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. Crengu spune:

    Pofta vine mancand, scrisul se invata scriind si frica… publicand, in cazul de fata! Succes la concurs! 😊 Nu se stie de unde sare iepurele!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s