Despre obiective, la început de 2021

Mult timp am crezut că obiectivele sunt ca să fie îndeplinite și, prin urmare, ele trebuie alese cu grijă, pe potriva noastră. Mai exact, în așa fel încât să le putem îndeplini pentru că, conform unor teorii, dacă avem obiective prea mari vom eșua și asta ne va face să ne simțim dezamăgiți. În același timp, niște obiective prea mici ne vor face să stăm pe loc. Nu vom evolua dacă nu ne propunem să ne depășim condiția, iar cheia pare a fi echilibrul.

În același timp intervine și partea strict psihică. Pentru a îți îndeplini un obiectiv e nevoie să crezi tare de tot în el, spun unii. Dacă tu crezi și îți dorești cu adevărat, sigur vei reuși. La extrema cealaltă sunt toți cei care cred și își doresc , dar, totuși, nu reușesc, de unde deducem că tot în echilibru e răspunsul. E nevoie să crezi și sigur nu poți realiza ceva dacă nu îți dorești, dar mai contează și cum se aliniază astrele, sau, în termeni mai puțin magici, mediul în care trăiești.

Dincolo de noi înșine și de posibilitățile fiecăruia, uneori se întâmplă lucruri cum ar fi, de exemplu, o pandemie, dar nu numai. Un eveniment extern asupra căruia nu ai niciun fel de control îți poate da toate planurile peste cap și poate aduce multă dezamăgire. La fel, un viitor incert în legătură cu care nu poți face nicio presupunere, te poate aduce în situația în care să nu găsești prea multe obiective.

Ar fi interesant să facă cineva o listă cu principalele obiective pe care și le-au ales oamenii din prezent, la finalul unui an greu și la începutul unui an plin de necunoscut. Mă refer la ceva realizabil și nu la dorințe de genul „să se sfârșească pandemia”. Aceasta din urmă chiar nu stă în puterea noastră. Ar putea sta dacă toți oamenii de planetă ar lucra că o echipă și ar acționa ca un tot, dar posibilitatea de a se întâmpla asta e mică. Altfel, dorința în sine sigur se va îndeplini. Orice lucru, bun sau rău, are un sfârșit, așa că eu nu mă îndoiesc vreo clipă de faptul că dorința de Crăciun a băiețelului meu va deveni realitate. Rămâne de văzut când se va întâmpla asta.

Revenind la obiective, oricum ar fi ele, atunci când ni le propunem, unii dintre noi luăm în calcul și eventuala dezamăgire. Acest fapt face să fie și mai dificilă stabilirea unor obiective pentru noul an. E așa de plin de incertitudini că nu poți planifica nici măcar o vacanță pe termen scurt, dar una pentru vară. În orice moment lucrurile o pot lua razna și toate se pot întoarce cu susul în jos (nu că ar fi apucat cumva să se așeze normal). Poți pierde bani și poți strânge frustrări și dezamăgiri, deci, de ce să mai faci asta? Nu e mai bine să aștepți? Oricum, nici în anii fără pandemie nu s-au îndeplinit toate obiectivele. Noi, oamenii, suntem vestiți pentru rezoluțiile de la început de an și pentru felul cum uităm de ele în maxim o lună. Ce sens mai are să încercăm?

Concluzia mea e că fix ăsta e sensul. Obiectivul nu e important prin finalul sau, ci prin drumul pe care îl parcurgem avându-l. Obiectivele sunt sensul și e mai puțin important dacă le îndeplinim sau nu. Important e să le avem. În puține momente ele ajung să fie îndeplinite întocmai, dar asta nu e neapărat ceva rău. Spre exemplu, o foarte mică parte din ce mi-am imaginat/dorit/ propus atunci când am aflat că o să fiu mamă s-a îndeplinit, dar sigur asta nu e ceva rău.

Oricum ar fi, curățenia de la început de an (aia din suflet și din minte) e foarte importantă și, în același timp cu ea, obiectivele. Sunt de admirat oamenii care n-au nevoie să facă această curățenie generală și care sunt supeŕ organizați și ordonați înăuntrul lor și n-au nevoie de un an nou ca să tragă linie. Cei mai mulți dintre noi avem nevoie de asta și e bine. La fel ca și casa noastră sau alte obiecte care ne înconjoară (inclusiv computerul) și noi avem nevoie de un refresh uneori. Momentul e mai puțin important și dacă e să fie doar o dată, la sfârșit de an, tot e bine că e. La fel ca atunci când facem curat în casă și ajungem la concluzia că avem nevoie de prosoape noi, sau de o canapea, la fel și înăuntrul nostru s-ar putea să ajungem la astfel de concluzii. Și e bine să ne dorim și să facem planuri. Euforia care ne cuprinde în momentul în care facem planuri e fix acel refresh pentru care merită să le facem indiferent de cum va fi rezultatul final.

Să ne propunem, deci, lucruri mari și să ne bucurăm de visurile ce vin la pachet cu ele, fără să ne încărcăm cu gânduri legate de dacă și cum va fi.

La multi ani! 😊

Sursa foto – Pexels.com

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s