De obicei, când aleg un titlu pentru un articol, nu mă gândesc prea mult înainte, însă acum, recunosc, mi-am dorit tare să folosesc cuvinte care să atragă atenția într-un fel sau altul. Mă îndoiesc de faptul că le-am găsit; nu știu dacă s-a mai scris și pe alte bloguri despre experiențe personale cu aparatul dentar, dar știu că, atunci când caut eu pe Google ceva asemănător, primele rezultate sunt de la clinici stomatologice, cu informații generale și, de multe ori, aceleași. Iar eu mi-aș dori ca acest articol, care-i diferit,  să ajungă la cât mai mulți părinți și copii care au nevoie de el. Pentru că aseară, în cabinetul medicului ortodont, am descoperit ceva absolut minunat, care cu siguranță va face ca experiența purtării aparatului să fie mai ușoară pentru noi, primele rezultate se văd deja

Pe scurt, ca să încep cu începutul, Maria trebuie să poarte aparat dentar, iar cel de acum este doar primul dintre multe. Nu știu încă dacă voi povesti punctual experiența ei, cert e că nu e deloc ușor, Maria având 8 ani (desi nu cred că e ușor nici când ești mai mare). Și știu că, încă de când a început povestea asta, mi-am dorit să găsesc ceva care să ajute. Între altele, am cumpărat aproape toate cărțile cu și despre stomatologie pentru copii, în încercarea de a pregăti terenul și de a îi împrieteni pe copii cu procedurile din cabinet, dar și pentru a vindeca mici traume. Dar despre aparatul dentar în mod explicit nu găsisem încă nimic. Până aseară când, așa cum spuneam, în sala de așteptare de la cabinetul medicului ortodont, am găsit o carte care e mult mai mult decât mi-aș fi putut dori și imagina.

Raina Telgemeier este o scriitoare americană care, la vârsta de 12 ani, în urma unui mic accident, și-a pierdut doi dintre dinții din față. În consecință și în condițiile în care avea deja niște probleme, încă de dinainte de accident, a fost necesar să poarte mai multe tipuri de aparate dentare și să treacă prin diferite intervenții chirurgicale. Ce este însă foarte fain e faptul că Raina a ales să povestească această experiență într-o carte de benzi desenate pentru copii. Cartea asta e tradusă și în limba română, se numește Zâmbește și a apărut la Editura Arthur. Iar mie îmi pare rău doar că am aflat de asta abia acum.

Știu multe despre carte pentru că, din motive obiective, doamna doctor a întârziat aseară, iar noi a trebuit să așteptăm destul de mult. Cum spuneam, cartea era acolo, frumos expusă, și la început doar am răsfoit-o, bucurându-ne de faptul că ea există și hotărâți să o cumpărăm și noi în viitorul apropiat. Apoi însă, văzând că tot nu intrăm, am început să le citesc copiilor din ea. N-am avut așteptări prea mari, copiii mei adoră benzile desenate, dar ele nu sunt și preferatele mele și îmi e greu să citesc cu voce tare astfel de cărți. N-a fost cazul aici, cuvintele curgeau atât de frumos și natural, încât am și uitat de așa-zisele mele preferințe. Fiind un cabinet destul de mic, citeam cu voce scăzută, aproape de șoaptă, în timp ce copiii stăteau lipiți de mine. Și am fost surprinși toți trei de lumea pe care am descoperit-o înăuntru; o lume în care atât de tare ne regăseam și care a făcut să-mi tremure vocea și să mi se umezească ochii la început – atât mie, cât și Mariei – doar pentru ca apoi să ne facă pe toți trei să râdem în hohote, pe înfundate, desigur, cu greu reușind să nu ne facem auziți. Cert e că n-am deranjat pe nimeni, ba chiar am trezit zâmbete pe fețele tuturor oamenilor care-au trecut pe lângă noi, fie ei pacienți sau nu.

Concluzia e că e minunată cartea asta, iar faptul că reprezintă o experiență reală o face și mai valoroasă. Nu știu exact care-i vârstă potrivită, la care poate fi citită, pe site-ul editurii scrie 10+, iar Tudor, care a citit mai departe, când eu și Maria am intrat în cabinet, ne-a povestit câte ceva despre cum Raina începe să devină interesată de băieți și își face griji în legătură cu ce s-ar putea întâmpla, ea având o proteză la acel moment, dacă s-ar săruta cu băiatul de care-i plăcea. Din punctul meu de vedere, astfel de detalii nu sunt o problemă, ne-am distrat tare si când ne-a povestit Tudor, cred că Mariei îi va plăcea cartea la fel de tare și o va ajuta la fel de mult, chiar dacă ea are doar 8 ani acum. În plus, nu-i prima dată când citește cărți pentru copii mai mari și vrea în mod special să o citim împreună pe aceasta, deci voi fi și eu pe acolo. Și cred că orice părinte ar trebui să fie. Poate copiii noștri nu reușesc mereu să exprime în cuvintele potrivite felul cum astfel de experiențe îi fac să se simtă, dar Raina Telgemeier ne facilitează accesul la aceste emoții și sentimente povestind experiența ei. De aceea cred că, pentru a ne sprijini copiii într-un mod optim, noi, părinții, chiar trebuie să citim, la rândul nostru, cartea asta.

Desigur, am ajuns acasă și-am comandat-o imediat. Și asta chiar dacă fix ieri doar ce ajunsese la noi o altă comandă de la Editura Arthur. Da, chiar și așa, nu mai puteam aștepta și acesta e doar un gest mic cu efecte mari asupra copilului meu. Cum spuneam, poate la un moment dat vom povesti mai pe larg și despre experiența noastra cu aparatul, cert e că lucrurile nu sunt chiar atât de negre cum par. Până atunci, menționez că e doar un mit acela că aparatele dentare se pun doar după ce au apărut toți dinții permanenți. Există aparate care pot fi purtate mai devreme (de fapt, fix faptul că e copilul mai mic le face eficiente) și care, din tot ce am înțeles eu, ușurează mult intervențiile ulterioare. Iar copiii, cu cât sunt mai mici, cu atât se adaptează mai repede. În orice caz, indiferent de vârstă, vă recomandăm cartea Zâmbește scrisă de Raina Telegemeier. Și o recomandăm chiar și dacă nu treceți printr-o astfel de situație pentru că, uneori, copiii care au probleme cu dințișorii sufera mult și din cauza atitudinii celor din jur, iar o astfel de carte va ajuta la dezvoltarea empatiei, atât de necesară în astfel de cazuri. E o mică comoară, noi abia așteptăm să o primim pentru a continua lectura. Și o să revin cu impresii, mai ales că am comandat și un fel de jurnal din aceeași colecție. Până atunci, în cazul în care ați ajuns aici pentru că aveți un copil care trebuie să poarte aparat dentar, aveți încredere! Totul o să fie bine! Eu am cautat pe internet poze cu Raina Telgemeier, iar zâmbetul ei superb asta-mi inspiră.

Sursă foto – editura-arthur.ro; prelucrare în canva.com