Terapie în culori

art-by-lonfeldt-711404-unsplash

Pe când eram studentă la Facultatea de Psihologie şi exploram din plin acest domeniu, am participat la câteva conferinţe şi, în cadrul acestora, la mai multe workshop-uri.

Unul din workshop-uri mi-a plăcut în mod deosebit pentru că, dincolo de informaţia oferită prin prezentarea unui laturi mai puţin cunoscută a psihologiei – art terapia – mi-a adus, pur şi simplu o stare de bine. Începutul a fost ciudat pentru majoritatea dintre noi, deoarece, după ce am intrat în sală, am primit creioane colorate şi câte o coală, pe care era conturată o mandală. Am colorat pe toată perioada workhop-ului şi, la final, am putut păstra desenul.

Mi-e greu să exprim în cuvinte starea pe care am avut-o atunci, dar a fost o relaxare aproape totală. Am uitat că erau cel puţin doi profesori la workshop, am uitat de toate fricile şi gândurile. Am fost acolo, pur şi simplu, iar efectele s-au resimţit şi ulterior.

Mi-am promis că voi face asta mai des, dar prinsă în vârtejul vieţii cotidiene am uitat.

După ce am devenit mamă, din nevoia de a face şi altceva şi a nu mă lăsa acaparată total de acest rol, am început să îmi explorez latura artistică. Am citit reviste de hobby-uri şi am continuat, bineînţeles, cu Pinterest. Am croşetat, am tricotat şi am făcut diverse obiecte folosind maşina de cusut. Cel mai mult însă mi-a plăcut pictura. Am descoperit, pur întâmplător, decoupage-ul, care m-a cucerit iremediabil, încât am decis să îl includ şi în noul meu proiect cu calendarele. Cu puţină îndemânare poţi crea obiecte cu adevărat frumoase, folosind un serveţel şi puţin lipici. Dacă ai şi talent însă, creezi adevărate opere de artă. Eu n-am talent în desenul liber şi în pictură. Totuşi, după ce mi-am permis să mă joc cu culorile, pornind de la decoupage, mi-am dat seama că activitatea în sine e mai mult decât obiectul final. Nu trebuie să ai talent la pictură pentru a face din asta un hobby. Mai mult, când te abandonezi acestui joc, emoţiile ajung la un nivel maxim. Târziu în noapte, după ce soţul şi copiii erau adormiţi, la lumina slabă a becului din bucatarie îmi desfăceam cutiuţele cu culori. Pictam cu buretele, cu pensula şi la final cu degetele. Să simt culorile pe pielea mea şi-apoi să le pun pe lemn sau hârtie era partea mea preferată. În ciuda lipsei de talent, desenele create astfel mi-au ieşit frumoase tare şi chiar am făcut câteva cadouri, foarte bine primite. Pe lângă asta, starea aceea relaxare era nepreţuită şi se extindea dincolo de momentul în sine.

Deşi nimic nu poate egala nopţile acelea, uneori, mai ales când nu mă simt chiar bine, sau sunt nervoasă, le propun copiilor să mergem să colorăm. Tudor nu prea e pasionat de asta, dar a descoperit recent colorarea pereţilor cu carioci. Maria se desenează pe picioare, ca să aibă şi ea tatuaj ca mine şi-apoi începe să ne coloreze şi pe noi. Cam când ajunge la Tudor, care sub nicio formă nu acceptă aşa ceva, activitatea se opreşte. Uneori însă, ei doar ascultă muzică şi mă privesc pe mine cum colorez – cărţile lor de colorat. Indiferent de felul in care se desfăşoară lucrurile, la final sunt mult mai calmă, eliberată şi echilibrată, pregătită pentru o nouă rundă de orice.

Acum însă, mi-am amintit de mandală, care e mai deosebită ca orice altceva, şi m-am hotărât să repet experienţa de la acel workshop.

Pentru cei care nu ştiu, mandala „constituie un simbol și totodată un ritual, originare din Hinduism și din Budism, reprezentând Universul. Mandala este o diagramă circulară ce păstrează cu rigoare o anumită simetrie care se concentrează cu toată forța asupra unui centru […] Când privim o mandală, ea ne armonizează forul interior, ne aduce liniște și pace, ne pune în echilibru, stimulează în noi idei creatoare, capabile să se orienteze spre un țel constructiv.” (sursa)

Găsiţi o mulţime de mandale pe Pinterest şi nu numai, iar o cutie cu creioane colorate/carioci costă mai puţin de zece lei. O recomand, împreună cu o muzică relaxantă. Indiferent că veţi repeta sau nu experienţa, sigur nu o veţi uita şi îi veţi simţi efectele. Doar să încercaţi. Când vă simţiţi rău şi viaţa pare că-i doar în tonuri de gri, coloraţi o mandală.

Photo by Art by Lønfeldt on Unsplash

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s