Vara trecută am ajuns cu fetița mea cea mică în două cabinete stomatologice, în weekend, la urgență. Experiențele au fost așa de urâte, că amândouă am rămas cu traume.

Pentru a evita astfel de situații neplăcute, în urmă cu câteva luni am mers fără vreo nevoie specială la un cabinet stomatologic pentru copiii. Acesta s-a dovedit a fi pur și simplu wow, mai ales prin contrast cu cele două din trecut. Oameni frumoși și blânzi, loc de joacă în interior și surprize pentru micii pacienți. Cand am văzut așa, am ignorat micile neajunsuri pe care le-am identificat, pe principiul că trebuie să nu mai fiu așa exagerată. Descoperisem o minune, trebuia să o păstrez cu grijă și chiar așa am făcut și-aș fi putut continua mult timp astfel.

O altă întâmplare nefericită ne-a adus însă la un alt cabinet. Acesta m-a lăsat fără cuvinte pentru că toate cuvintele frumoase le spusesem deja despre primul. Numai ca acesta era mai mult. Mai wow, dacă se poate spune așa și asta m-a uimit caci eu nu credeam că pot primi mai mult fără costuri suplimentare. 🙂

La fel si cu grădinița. După o experiență tare urâtă într-o grădiniță de stat, prima vizită la o grădiniță privată a fost copleșitoare. Pur si simplu nu-mi venea să cred că există cu adevărat așa ceva, sau, mai bine spus, că există la un nivel accesibil, material vorbind. Altfel, da, stiu că pe lumea asta sunt tot felul de minunății, dar credeam că puțini avem acces la ele.

În ton cu cele de mai sus, ieri am vizitat o altă grădiniță și, în urma vizitei, mă sint ca într-un basm cu zâne. Da, așa cum era de așteptat, după cele scrise mai sus, grădinița asta e si mai wow, iar eu am rămas din nou fără cuvinte.

Există însă o diferență și, în același timp cu ea, o lecție învățată. Sau mai multe.

Diferența este că de data aceasta nu am mai fost copleșită. Am fost pur și simplu încântată și, în același timp, conștientă de faptul că se poate și mai bine de atât, chiar dacă nu stiu încă să definesc acest mai bine și nici unde să-l găsesc.

Lecțiile învățate le scriu punctual:

– A avea un orizont limitat cred că înseamnă nu doar a nu cunoaște și altceva cu excepția cercului în care trăiești, ci și a crede că e imposibil să ieși din cercul tău și asta în condițiile în care știi că afară din el e mai bine. Spunând lucruri de genul ” Nu voi gasi niciodată un cabinet stomatologic mai bun ca acesta” sau „Nu există o grădiniță ok la o distanță acceptabilă față de casa mea și cu o taxă pe care să mi-o permit ” practic am exclus din start orice posibilitate de a ieși din cercul meu. Totul când o scurtă vizită în afară lui nici nu m-ar fi costat nimic și nici nu m-ar fi împiedicat să mă întorc, dacă asta îmi doream.

– Să îți faci o parere înainte să ai toate datele e greșit. Privite din afara multe par mai proaste sau mai bune decât sunt.

– Oamenii sau locurile deosebite au o valoare importantă, dar nu sunt de neînlocuit și sunt în număr mai mare decât ne-am putea imagina. Sa spui „niciodată nu voi – mai – găsi ceva la fel sau mai bun ” e greșit și nedrept.

– Mereu există loc de mai bine și niciodată n-ar trebui să ne multumim cu ce avem. Ar fi bine să apreciem ce avem (e o diferență între a aprecia ce ai și a te complace într-o anumită stare/situație) fără să ne oprim totuși din a încerca să dezvoltăm/îmbunătățim ce avem. Cam la fel ca windows-ul sau altele asemenea, care se updatează mereu. Asa cred că ar trebui să facem și noi, oamenii 🙂