Cadouri… Atât de frumoase și adorate și, totodată, atât de dificile. Nu cred că am cunoscut până acum o persoană care să nu fi zis, măcar o dată „Trebuie să merg la evenimentul X și nu știu ce cadou să cumpăr”. La fel, nu cred că am cunoscut vreo persoană care să nu fi primit, măcar o dată, un cadou nepotrivit.

Mie îmi plac cadourile și, în primul rând, ador surprizele – dar cred că am mai spus asta de destul de multe ori. Totuși, chiar și eu m-am aflat în cele două situații de mai sus. În cea de-a doua pentru că, uneori, oamenii pur și simplu nu sunt atenți unii la alții și nu mă refer la cazul clasic, când nu cunoști pe cineva suficient de bine și alegi să îi oferi varianta safe – un pachet cu cafea/ dulciuri/ o sticlă cu vin, mai ieftine sau foarte scunpe, după buget – pe principiul că, dacă nu le folosește le dă mai departe. Nu, nu mă refer la asta, ci la acele cazuri când crezi că știi destul de multe despre omul din fața ta, dar în fapt, nu știi nimic pentru că nu te-ai obosit vreodată să stai să îl asculți, sau să îl vezi și, în consecință, îi cumperi un cadou care ți-ar plăcea ție și nu neapărat și lui. Acestea însă sunt cazuri nefericite și au fost rare în viața mea.

Cât privește prima situație, mă aflu adesea în ea, nu pentru că aș duce lipsa de idei, ci pentru că îmi doresc ca ceea ce dăruiesc să însemne mai mult decât un banal obiect. Prea des oferim cadouri care nu transmit nimic, chiar dacă unele valoreaza foarte mult, strict material vorbind. Ei bine, eu vreau să ofer mai mult decât atât. Să ofer emoție și un moment unic, care să rămână mult timp după ce șampania s-a golit și ciocolata a fost savurată până la ultima bucățică.

Nu e nimic nou în ce spun. Știu asta. E ceva nou însă în ce am descoperit zilele trecute. Niște oameni care gândesc ca mine – sau eu gândesc ca ei 🙂 – și care au dus ce am scris eu mai sus la un cu totul alt nivel. Ei ne propun să oferim cadou experiențe. Nu obiecte, ci momente cu adevărat memorabile, care nu pot fi șterse de trecerea timpului. Îndemnul lor e Experimentează viața !, iar mie îmi pare ceva de-a dreptul minunat, într-o lume în care prea des uităm să trăim și evenimentele importante sunt, mai degrabă, lucruri de bifat pe o listă, decât momente pe care să le trăim în profunzime.

Despre ce e vorba mai exact? Despre a nu darui o jucărie scumpă, ci, de exemplu, un atelier în care copilul să experimenteze modelajul în lut sau să fie prezentator pentru o zi și nu numai; sau despre a nu dărui un plic cu bani care nu transmite aproape nimic, ci experiențe cu adrenalină, cum ar fi un zbor cu balonul cu aer cald. Desigur că pentru a face astfel de cadouri trebuie să cunoști puțin omul, să te gândesti la el, la ce i-ar plăcea, dar asta înseamnă, până la urmă, să iubești.

Iată-mă, așadar, studiind cu atenție site-ul de mai sus, în încercarea de a vă prezenta un cadou deosebit pe care l-aș face unei persoane dragi. Nu o să fie greu, mi-am zis. Se apropie ziua copiilor mei și sigur voi găsi ceva pentru ei. Apoi, vine Craciunul. Aș putea să aleg ceva pentru sora mea, sau pentru soțul meu… Da, aș putea, dar azi m-am hotărât să fiu egoistă – sau nu. Prin urmare, prima persoană căreia i-aș face un astfel de cadou sunt chiar eu. Pentru că merit. Nu că altii nu s-ar gândi că merit, sau n-ar avea cine să-mi facă cadouri – deși, cu toții știm că se întâmplă și asta – ci pentru că sunt convinsă că ar cam fi cazul să mă apreciez și eu pe mine. Pentru ce? Pentru lucruri mărunte, cum ar fi faptul că de cinci ani sunt cea mai bună mamă pentru copiii mei – doar puțini oameni pot înțelege cât de greu îi poate fi unei mame să spună și, mai ales, să creadă cuvintele acestea. Iată însă că o fac și devin conștientă de faptul că peste câteva zile nu voi sărbători doar zilele de naștere ale copiilor, ci și faptul că eu sunt mamă de cinci ani. Apoi, mă mai apreciez și pentru că am fost o adevărată eroină în toată perioada în care soțul meu a fost bolnav și mult timp după aceea; pentru că apoi am obosit și am acceptat că e omenește să mă simt și astfel; pentru că, împreună cu o prietenă dragă, am inițiat un site care se dezvoltă cu pași foarte mici, dar siguri, și chiar în seara aceasta, în care scriu, am ajutat primul om, iar asta mă face să mă simt minunat; pentru că am construit acest blog și acum el e o parte din mine; pentru că mă încăpățânez să scriu, în miez de noapte, la fiecare probă din SuperBlog, deși în fiecare clipă am senzația că nu voi reuși să îmi îndeplinesc obiectivul și pentru o mulțime de alte lucruri normale și aparent neimportante, dar, în primul rând, pentru că sunt.

Vă recomand și vouă un astfel de exercițiu. Știu cât e de greu. Cei care mă cunosc pot confirma că eu nu vorbesc deloc despre mine în felul acesta. Cred însă că e sănătos să facem asta. Să nu ne mai ascundem, să ne vedem așa cum suntem și, de ce nu, să ne oferim un cadou special. Doar pentru că suntem. Apoi, dar doar apoi, putem să ne gândim și la alții și chiar s-ar putea să o facem într-un mod mult mai productiv pentru că, dacă suntem bine noi cu noi, vom fi bine și cu ceilalți.

Cât despre ce cadou mi-am ales, am sa zbor. Să las să se desprindă de mine tot ce-a fost greu și urât și să zbor, eliberată de toate. Nu cu balonul, pentru că e cam mult să îmi ofer eu mie așa un cadou, deși sună tentant. Am găsit însă o ofertă de Black Friday pentru un zbor cu motodeltaplanul.

Acum, mai trebuie să și apăs pe butonul care îmi va aduce cadoul, dar asta o să fie o altă poveste. Până când va veni vremea ei, va provoc pe toti cei care ați citit acest articol să faceți ceva pentru voi. Chiar acum. Nu ceva de care aveți nevoie, ci ceva ce vă doriți. Ceva doar pentru voi, fără o ocazie specială. Ceva de care să vă amintiți tot restul vieții. Doar pentru că sunteți. 🙂

Articol scris pentru SuperBlog 2019

Sursa foto: experimentează.ro