“Proști” vs. “Deștepți”. Cine câștigă?

Zilele astea, lumea pare că se împarte în două: deștepții care nu și-au făcut provizii și proștii care și-au făcut provizii. Ultimii stârnesc ironie, râs, batjocură. Mie mi se pare trist. Trist că există aceste două categorii, pentru că treaba asta arată clar câteva lucruri care nu-s ok și ar trebui să ne îngrijoreze pe toți, mai tare decât coronavirusul:

  • Mai întâi, e vorba de lipsa de educație medicală. Dacă primul lucru pe care-l faci atunci când e risc de epidemie e să te duci într-unul dintre cele mai aglomerate locuri, eventual și însoțit de copii, e trist. Asta îmi amintește de o situație la care am fost martoră în urmă cu vreo două săptămâni. O mămică era la farmacie, în fața mea. După ce a cumpărat ce avea de cumpărat și a pus mainile pe tejghea – unde puseseră mâna și alți oameni înaintea ei, cu siguranță mulți bolnavi – și pe bani, a desfăcut o pastilă de gât cu mâna, fără să se șteargă/spele înainte, și i-a intins-o copilului ei. Acesta a dorit să o ia în mână dar mama i-a spus să nu o atingă, că el e murdar pentru că s-a jucat la parc. I-a pus-o ea, direct în gură. Comentariile la această întâmplare sunt, cred, de prisos. Cert e că foarte mulți oameni nu înțeleg cum se transmite un virus și ce înseamnă să ai mâinile curate.
  • Apoi, vorbim despre lipsa de educație, în general, care se vede în cât de ușor sunt manipulați oamenii de atât de multele știri false care apar.
  • Mai vedem cum oamenii nu se simt în siguranță și simt că nu au control asupra a ce li se întâmplă. Totul pe bună dreptate. Când oamenii simt că pierd controlul asupra lor, încearcă să îl (re)câștige prin acțiuni care, de multe ori, sunt nebunești, dar sunt perfect normale. Să nu uităm, desigur, că pentru mulți dintre cei care își fac provizii în cantitate exagerată, amintirea unui regim totalitar e încă vie, iar posibilitatea de a fi închiși în casă, fără acces la alimente de bază, prinde rădăcini mai bune pe un așa teren, oricât de puțin probabilă at fi.
  • Mai este vorba despre frică și despre faptul că puțini oameni știu gestioneze frica. Asta se vede, deopotrivă, la cei care își fac provizii exagerate, dar și la cei care strigă în gura mare că lor nu le e frică și că ceilalți sunt proști. Frica e normală și e bună pentru că ne ajută să ne protejăm. Exagerarea, sau negarea ei nu ajută, dar puțin oameni știu cum să accepte frica și cum să trăiască cu ea.
  • Nu în ultimul rând, vorbim despre lipsă de empatie și lipsa dorinței de a îi ajuta pe ceilalți. Dacă unii sunt mai deștepți ca alții, ar fi bine să îi ajute pe aceștia, nu să râdă de ei, sau să jignească. Acestea din urmă nu aduc nimic bun. E bine, desigur, să faci haz de necaz, dar nu dacă acțiunea ta conduce la umilirea altuia.

Bine ar fi să renunțăm, în primul rând, la negare Suntem în situația în care suntem – nu vorbesc doar de virus, ci de panică- iar comportamentul unor oameni ne afectează pe toți, fie că vrem sau nu. Panica oamenilor nu trece dacă le spui să nu mai fie panicați. Campanii serioase de informare pot ajuta. Am observat că a apărut deja o linie specială de informare, dar nu cred că e suficient. E nevoie ca mesajul să ajungă la toți oamenii. Apoi, ar trebui descurajate sursele care dezinformează, sau informează greșit/ instigă la panică. La fel, am observat că Facebook a făcut un anunț în acest sens, fapt ce reprezintă un bun început.

Nu în ultimul rând, oamenii au nevoie de siguranță și asta nu se rezolvă doar cu vorbe. Eu aș merge până acolo unde aș învăța oamenii cum să facă provizii responsabil. Pentru că de făcut oricum le fac și decat să le spui că-s idioți – lucru din care nu câștigi nimic și pe care l-am tot văzut zilele astea- mai bine încerci să îi educi. Până la urmă, nu e nimic greșit în a avea ceva provizii în casă, sau o geantă pentru situații deosebite și urgente. Chiar e recomandat, în caz de cutremur și nu numai. E greșit, desigur, să faci cumpărături haotic și să cumperi lucruri pe care nici nu le consumi în mod normal. Astfel că în situația dată n-ar strica și un ghid prin care să ne pregătim pentru o eventuală situație urâtă. Faptul că se tot spune că nu vom muri nu e suficient. Oamebii au nevoie să știe cum să se apere în caz de nevoie. Apoi, ar fi bine să învățăm și cum să facem cumpărături într-un fel în care să nu supraaglomerăm magazinele și să respirăm unul în nasul altuia.

Eu am spus în articolul precedent că voi face cumpărături. Nu pentru că intenționez să mă izolez în casă, nici pentru că mi-e frică tare de coronavirus, sau de faptul că aș putea muri de foame, ci pentru că atât eu, cât și copiii suntem raciți și nu cred că e înțelept să umblăm prin agitația de prin magazine. Oamenii bolnavi si, în special copiii, e bine să stea acasă si nu în hipermarket, motiv pentru care în perioada asta voi nu voi mai merge cu copiii deloc în astfel de locuri. De fapt, la un nivel mediu fac asta în mod uzual – aprovizionarea casei după salariu – dar încerc să mențin un echilibru și de ceva timp nu m-am mai organizat așa de bine pentru că mă bazam pe Bringo. Acum că am vazut că sunt ușor depășiți de situație, am zis că nu-mi strică niște provizii, dar, desigur, depinde de ce înțelege fiecare prin provizii. Nici nu mi-am umplut dulapul cu conserve și nici n-am stat la cozi infernale. Soțul meu a fost la cumpărături la o oră potrivită, într-un supermarket ok, cu rafturi pline ( e drept că lipsea cu desăvârșire drojdia, semn că și pe acolo fusese agitație cu o seară în urmă) si doar trei clienți. Acum, nu știu în ce categorie din cele două de mai sus mă bagă treaba asta, dar nu-mi bat capul cu o așa problemă.

Cât despre virus, mama mea locuiește în zona în care a apărut primul caz cu coronavirus. Mai mult, se află și în categoria cu cel mai mare risc de complicații/ deces – are vârsta și problemele cu inima ( a suferit deja un preinfarct). Mi-e frică pentru ea? Da, desigur, dar nu îmi e mai frică decât îmi era de gripă care, la fel și ea, poate să o omoare și din cauza careia nu ne-am văzut deloc de la sfârșitul anului trecut pentru că am considerat că nu e sigur pentru ea să călătorească. O gripă care a omorât mai mulți oameni decât coronavirusul și pentru care există un vaccin. Dar mama mea nu s-a vaccinat. La fel ca prea mulți alți oameni. S-ar schimba lucrurile dacă ar aparea vaccinul pentru coronvirus? Probabil că nu. S-ar mai liniști oamenii, dar mă îndoiesc de faptul că s-ar vaccina mai mulți, sau că ar dispărea toate problemele de mai sus. Doar se vor domoli până când va apărea un alt motiv pentru care să ne comportăm nebunește. Asta dacă nu facem nimic bun în acest sens și ne rezumăm la a râde de cei proști care luptă cu virusul folosind făină și mălai.

Sursa foto – Nathalia Rosa; Unsplash.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this:
search previous next tag category expand menu location phone mail time cart zoom edit close