Anul trecut, de Crăciun, am văzut filmul Un băiat numit Crăciun. Multe ne-au atras atenția în el și multe ar fi de spus, dar azi vreau să scriu doar despre unul dintre personaje. Este vorba despre un personaj căruia Mat Haig i-a dedicat o carte întreagă – Spiridușa Adevărului.

Cartea a apărut la Editura Nemira și e destul de micuță, în versuri. În funcție de vârsta copilului, poate fi citită în două etape sau chiar una. Noi am citit-o pe toată, pe nerăsuflate, dar și mai mult am discutat apoi și tot mai e loc. Spiridușa Adevărului e o carte care trebuie recitită și al cărei conținut trebuie discutat iar și iar; e o lectie pentru copii și oameni mari în egală masură. Mai mult, pe noi, oamenii mari, s-ar putea să ne facă să lăcrimăm.

Găsim în carte câteva adevăruri despre… adevăr și despre cum oamenilor le e, adesea, greu să îl accepte. Spiridușa Adevărului poate spune doar adevărul și din cauza asta e destul de tristă pentru că nimeni nu o place și e singură. Să spună doar adevărul înseamnă să spună mereu cum se simte fară posibilitatea de a mima bucuria sau plăcerea; să spună doar adevărul înseamnă să spună mereu ce-i place și ce nu îi place, fără posibilitatea de a minți de dragul aparentelor sau ca să nu ranească; să spună doar adevărul înseamnă să dea glas tuturor acelor lucruri pe care, adesea, nu vrem să le auzim. Pentru că da, noi, oamenii, nu ne mințim doar unii pe alții, ne mințim și pe noi înșine.

Prima parte a cărții prezintă toate aceste dezavantaje care vin la pachet cu adevărul și ne face să ne gândim serios la faptul că e posibil să fie cu adevărat un blestem faptul de a nu putea minți. Unul periculos pentru că între cei care nu vor să audă adevărul se află și ființe periculoase.

A doua parte a cărții ne dezvăluie nu doar puterea magică și bună a adevărului, ci și, probabil, chiar esența vieții. Nu o pot rezuma eu aici, acum, dar e important să știm că da, viața nu e doar frumoasă, dar asta nu înseamnă că nu e incredibil de frumoasă. Apoi, greul nu durează niciodată o veșnicie și e bine să știm asta.

Las mai jos un citat din carte și, în același timp, o recomand din toată inima. Pentru copii, desigur, dar, mai ales, pentru noi, oamenii mari. S-ar putea să constatăm că-i puțin magică.

Sursa foto – arhivă personală