Ziua de azi a început tare frumos. Flori frumoase, mărțișoare, urări de bine, îmbrățișări și pupici, alături de multe zâmbete. Combinația perfectă pentru o zi minunată, doar că treaba asta a durat cam o oră. Apoi… frig și vânt. Mai târziu, tot frig și vânt. Plus un cer gri care ascundea soarele și-o stare ciudată. Nu era tristețe, n-aveam motive să fiu tristă, dar parcă nici bine nu era.

Totul până când, după-amiază, a sunat curierul și eu am primit un pachet. Era o surpriză, nu știam ce e înăuntru. L-am deschis cu emoție și-am descoperit un Mărțișor Livresc de la Editura Niculescu. Am zâmbit și, curioasă, am deschis cartea. M-am uitat la cuprins și ochii mi-au căzut fix pe „apatie și plictiseală”. Mda, cam așa mă simțeam eu și e interesant cum, uneori, e suficient să dai un nume lucrurilor pe care le simți pe dinăuntru și deja e mai bine. Am răsfoit paginile și-am citit mai mult. Din nou, mi se pare interesant cum uneori e suficient un cuvânt pentru a te trezi.

Apoi m-am uitat cu atenție la biletul din pachet. Era acolo și-o provocare – să spunem ce planuri avem pentru această primăvară. De ce nu, mi-am zis. Primvara e acel moment când totul renaște. E cazul să fie și planurile revitalizate. Chiar dacă nu e soare afară. Pentru că nimic nu ne oprește să-l desenam. Ma rog, e un fel de a spune. Aș vrea să vă povestesc despre cum am desenat un soare, dar copiii au vrut să deseneze mere. Tot e bine, zic eu. Culoare să fie.

În timp ce ei desenau, eu am început să mă gândesc la ce-mi doresc. Și dorințele mi s-au îndeplinit. Glumesc. N-a fost chiar așa, dar nici nu mai aveam mult pentru că fix atunci am primit un telefon de la WWF România. În urma donației noastre, voiau să ne informeze despre un alt proiect frumos. Ne-am bucurat sincer, și eu și doamna care m-a sunat, pentru că, întâmplător, eu fix azi scrisesem despre ei, dar la acel moment nu apucasem să pun articolul și pe rețelele sociale și dânșii nu știau. Cert e că una dintre dorințele mele a prins contur. Vreau să fac mai multe fapte bune și-am început bine, zic eu.

Apoi m-am gândit că, indiferent de planurile pe care le am, pentru a le îndeplini e nevoie ca, mai întâi, eu să fiu bine cu mine sau, cu alte cuvinte, să am mai multă grijă de mine, de sufletul și de mintea mea și, implicit, să citesc mai multe cărți pentru oameni mari. Aici, din nou, intră în scenă Editura Niculescu, care doar ce a lansat o campanie tare drăguță cu reduceri de până la 77% la o selecție de cărți frumoase și utile, timp de o lună. Pe scurt, campania perfectă pentru realizarea obiectivului meu.

Desigur, n-aveam cum să mă opresc aici. Parca nu suna bine să-mi propun doar două lucruri. Îmi place cifra trei și, dacă tot am primit cartea de mai jos, zic să aibă legătură cu ea. Chiar nu mi-ar strica să fiu eu stăpâna sentimentelor mele, în loc să mă conducă ele pe mine. Doar nu degeaba le tot spun copiilor că toate emoțiile sunt ok, chiar și cele aparent negative, dar nu-i ok să ne lăsăm conduși de ele. Cu aluzie directă la furie, desigur. E în regulă să fim furioși, dar nu-i în regulă să lovim, țipăm sau aruncăm cu jucării sau alte obiecte. Sau, în cazul meu, e în regulă să-mi fie teamă, dar nu e în regulă ca frica să mă oprească din a acționa. Să fie, deci, despre emoții și sentimente acest al treilea obiectiv.

Acestea fiind scrise, eu mă întorc la carte, mai ales că e miercuri și miercurea e seara mea liberă și mai ales că azi s-au întâmplat atât de multe lucruri draguțe. Chiar dacă n-a fost soare, nici măcar pe hârtie, sigur a fost în sufletele noastre. Totuși, înainte de a încheia, va provoc și pe voi să vă faceți planuri pentru această primăvară. E un exercițiu frumos și util.

Surse foto – arhivă personală + canva.com