Azi e despre Cartemma

Nu sunt bogată. N-am fost niciodată. Și, da, criza asta economică ne-a afectat și pe noi. Nu mă plâng. Mi s-ar părea că aș fi ipocrită dacă m-aș plânge. Pentru că știu că se poate mult mai rău. Știu că sunt oameni care duc grija zilei de mâine… când vine vorba de mâncare. Altfel, eu am încetat să cumpăr unele lucruri care, de altfel, nici nu erau cu adevarat necesare. Pe altele le cumpăr mai rar. Slavă Domnului, nu m-am oprit din a cumpăra cărți. Dar, îmi dau seama, nu mai cumpăr așa de multe – cumpăram foarte multe. Desigur, asta nu are legătură doar cu banii. Cumpăr mai puține cărți și pentru că, acum, o carte ne ține mai mult. Copiii au mai crescut și citim cărți mai mari pe care le terminăm în câteva zile, nu într-o zi. Altfel, știu, totuși, că are legătură și cu banii, iar asta nu-mi place. Sper doar ca lucrurile să nu meargă mai departe de atât.

M-am gândit la asta atunci când am citit ultima postare a unei librării și edituri pe care o iubim. Anca Boloș de la Editura Cartemma spune că înțelege că nu mai sunt bani și cărțile nu sunt o prioritate. În acelasi timp, ne roagă să cumpărăm cărți de la ei. Pentru că, în felul ăsta, există o șansă să mai auzim de Cartemma în viitor. Am simțit instant un gust amar atunci când am citit aceste rânduri.

Îmi doream mai multe cărți în a doua parte a lunii aprilie. Am tot amânat momentul în care să fac o comandă pentru că aveam prea multe dorințe; dorințe care depașeau suma de bani disponibilă. Am amânat pentru că mi-a fost foarte greu să aleg. Îmi e dor de vremea în care nu era nevoie să fac asta și în care descopeream o comoară într-o carte și cumpăram cartea, fără să simt că aleg între ea și alta. Da, am ales adesea între cărți și alte lucruri pentru că, așa cum spuneam, n-am fost vreodată bogată, dar n-am ales între două carți. Și, da, nu-mi place să aleg, dar în dimineața zilei de azi am făcut, în sfârșit, comanda pe care o tot amânam. Postarea de pe Facebook a fost suficientă ca să nu mai stau pe gânduri. Am ales Cartemma. Copiii mei au crescut cu această editură, iar cărțile de la Cartemma sunt, cu siguranță, deosebite. Știu sigur că aș plânge cu lacrimi adevărate dacă ar dispărea această editură.

Da, am ales și sper din suflet ca asta să conteze. Dar nu mă simt mai bine. Pentru că nu e doar despre azi.

Înainte de pandemie, în București, s-au deschis porțile spre o lume minunată. Vorbesc despre Asteroidul B612, o librărie mică și extrem de frumoasă. Nu am ajuns acolo, doar am văzut pozele. Era prea departe de noi. Acum câteva luni s-a închis.

Zilele trecute am auzit pentru prima dată de librăria Cair Paravel. Nu-i de mirare. E o librărie din Oradea. Nici nu știu dacă am fost vreodată în Oradea. Știu că aveam niște rude în zonă, dar nu-mi amintesc o vizită. E normal, deci, că n-auzisem de Cair Paravel, dar nu-i normal felul în care am aflat, până la urmă. Librăria era pe punctul de a se închide pentru că nu mai avea bani pentru a plăti datoriile acumulate în pandemie. În ultimă instanță, s-a organizat o strângere de fonduri. Din fericire, din câte știu eu, au reușit să strângă suma necesară supraviețuirii, dar tot e trist. Pentru că librăriile nu ar trebui să se chinuiască în felul ăsta pentru a supraviețui.

Azi, așa cum spuneam, primul lucru pe care l-am văzut a fost postarea Ancăi Boloș și deja mi se pare prea mult. Nu doar pentru că această editură, Cartemma, înseamnă enorm pentru noi, ci și pentru că simt că ne îndreptăm, cu pași mici, dar siguri, spre ceva deloc bun. Pandemia a trecut, la fel și șocul pe care mulți l-am avut atunci când a început războiul din Ucraina. Consecințele n-au trecut, încă se simt. Lumea cărților era oricum o lume care se chinuia să reziste. Acum e mai rău. Cărțile și librăriile care le adăpostesc sunt în pericol, eu așa simt și văd, iar asta mă întristează nespus.

Aș vrea să fac ceva, dar nu-mi dau seama ce. Să cumpăr mai mult decât o fac deja, nu pot. Să ajung la oamenii care nu citesc/nu cumpără cărți, iar nu știu cum. Nu sunt influencer, am doar acest blog mic și am senzația că cei care citiți acest blog, citiți și cărți. Nu cred că vă conving eu să citiți, cel mult pot să ofer inspirație recomandând anumite cărți. Și pentru că azi e despre Cartemma, vă îndemn și pe voi să alegeți Editura Cartemma. Nu știu ce se va întâmpla, nu știu unde vom ajunge, dar poate, poate, prin gesturi mici, dar importante, vom reuși să facem în așa fel încât numărul librăriilor din România să nu fie și mai mic. Altfel, dacă timpul o să fie de partea mea, s-ar putea să scriu mai multe despre cartile de la Cartemma în zilele următoare. Până atunci, așa cum spuneam, dacă puteți, vă rog să alegeți și voi Cartemma. Cărțile editurii sunt la reducere în acest moment. Noi ne-am completat colecția si cred că acum le avem pe toate. Nu-s multe, editura e mică, dar sunt incredibil de frumoase. Și se apropie 1 IUNIE și finalul anului școlar, două ocazii minunate pentru a oferi cărți celor mici. Dar ăsta e doar un mic detaliu. N-ar trebui să avem nevoie de o ocazie specială pentru a oferi o carte. În plus, pe lângă cărțile editurii, găsim și multe alte cărți frumoase pe site, nu doar pentru copii.

La final, sper din suflet să nu mai scriu vreodată un astfel de articol. Vreau să scriu despre cărți frumoase și visez să am propria mea librarie într-o zi. Nu mai vreau să scriu despre librării/edituri care sunt în pericol. Pur și simplu nu mai vreau.

Și ca să închei, totuși, mai frumos, vă las câteva poze cu cateva dintre cărțile Editurii Cartemma. Primele două sunt potrivite pentru copii mai mici – oricât de mici, dacă au învățat deja să nu le rupă, pentru că paginile nu sunt cartonate. Celelalte sunt potrivite începând cu 5-6 ani și sunt cărți care ar trebui păstrate la loc de cinste în bibliotecă, chiar și după ce copiii au crescut.