Lupul cel Mare și Lupul cel Mic – recenzie

! Acest articol conține un rezumat al cărții, inclusiv deznodamantul!

Am amintit, în articolul precedent,de Lupul cel Mare și Lupul cel Mic și, cum am rămas ușor în urmă cu recenziile, m-am gândit că ar fi o idee bună să scriu astăzi despre ei.

Povestea celor doi lupi în viața noastră e simplă. Am ales cartea după titlu, pe vremea când fetița mea era încă foarte mică și eu încercam să găsesc cele mai bune metode ca cei doi frățiori să crească înțelegându-se cât mai bine unul cu celălalt. Asta nu înseamnă, desigur, că această carte este cu, sau despre frați, ci că acolo m-a dus pe mine gândul, atunci când am văzut titlul. Altfel, cred că această carte este despre ce avem noi nevoie să fie. Așa de bine este scrisă.

Prezentarea cărții

Titlu Lupul cel Mare și Lupul cel Mic

Autor/ Ilustrator – Nadine Brun-Cosme/ Olivier Tallec

Editura – Cartea Copiilor, 2017

Număr de pagini – 32 de pagini

Format – Copertă tare; 31×24 cm

Ilustrații și text – Ilustrațiile sunt frumoase, dar nu sunt printre preferatele mele. Totuși, aceasta este fix o problemă de gusturi; chiar zilele trecute, o persoană mult mai bine documentată, prin comparație cu mine, le-a apreciat ca fiind foarte frumoase. În plus, la fel ca la orice carte realizată cu deosebită atenție, există acea simbioză desăvârșită între ilustrății și text, iar asta contează enorm. Povestea nu este lungă și poate fi citită cu ușurință copiilor mici și foarte mici.

Gen – Cartea conține un mesaj profund, fără momente amuzante. Există o parte destul de tristă, dar prezentată cu cuvinte potrivite pentru copiii mici și completată cu un final fericit.

Vârsta recomandată – Este recomandată începând cu 3 ani și, aș adaugă eu, poate fi citită până la orice vârstă, chiar și dacă suntem adulți. Noi am citit-o prima dată la 3, respectiv 2 ani.

Rezumat – Povestea începe cu Lupul cel Mare, care locuia singur și nederanjat de nimeni sub copacul său. La un moment dat, apare Lupul cel Mic de care, la început, Lupul cel Mare se teme. Teama îi trece repede, atunci când vede cât era de mic, și îi permite să locuiască alături de el. Ușor, ușor, îi face loc în viața lui, dar nu cu totul și, cumva, fără să îl aprecieze în totalitate, deși devin din ce în ce mai apropiați, în fiecare zi, fără să își dea seama. La un moment dat, Lupul cel Mare pleacă la plimbare și atunci când se întoarce acasă nu-l mai găsește pe Lupul cel Mic. Urmează momente triste, în care Lupul cel Mare își dă seama cât de important era Lupul cel Mic pentru el. Revederea – pentru că da, urmează și revederea – e minunată și ne arată cum iubirea poate să fie exprimată în feluri neașteptate.

Ce mi-a plăcut – Mi-au plăcut mult cuvintele și frazele simple care transmit enorm, dar și faptul că povestea oferă o mulțime de lecții utile, într-o manieră indirectă, fără ca acestea să fie scrise clar, negru pe alb.

Ce nu mi-a plăcut – Nu pot spune că e ceva ce nu mi-a plăcut. Cum scriam mai sus, ilustrațiile nu sunt printre preferatele mele, dar asta nu înseamnă că nu îmi plac. Prefer alt gen de ilustrații, dar nu mi i-aș putea imagina pe cei doi lupi desenați altfel. Plus că, astfel de ilustrații deschid uși spre discuții mai abstracte, legat de cum arată, sau cum ar trebui să arate anumite ființe și, totodată, sunt bine apreciate de către copii.

Ce spun copiii despre ea – Ei spun, în primul rând, că e cartea preferată a tatălui lor. 🙂 Altfel, e o carte plăcută și citită de multe ori, de amândoi, cu precădere de către Maria (3 ani în prezent). O ascultă vrăjiți și este foarte utilă pentru o mulțime de discuții interesante.

Unde o găsim – O găsim în majoritatea librăriilor cunoscute.

Utilă pentru orice avem noi nevoie, așa cum am spus și mai sus. Ne învață, în primul rând, despre cât de valoroși sunt oamenii de lângă noi și este, din punctul meu de vedere, foarte potrivită și pentru frați. De asemenea, face parte din categoria cărților pentru copii care, dincolo de scopul lor principal, sunt foarte utile pentru părinți, reprezentând adevărate lecții care ne aduc revelații importante. Spre exemplu, Lupul cel Mare și obișnuit să stea singur poate să fie fratele mai mare, dar și părintele caruia îi este greu să se adapteze la schimbarile pe care le aduc copiii în viața lui. Nu în ultimul rând, cartea oferă și Lupului cel Mic aprecierea atât de necesară și toate emotiile frumoase care stau în spatele cuvintelor nespuse.

Alte cărți din aceeași colecțieLupul cel Mare și Lupul cel Mic. Frunza care nu voia să cadă și Lupul cel Mare și Lupul cel Mic. O prea frumoasă portocală. Pe cea cu frunza o avem și noi și mi se pare chiar mai profundă decât prima carte din colecție. Sunt sigură că nici cartea cu portocala nu se lasă mai prejos.

Nota! Aceasta nu este o recenzie clasică, dar am ales să o numesc astfel din motive practice. Găsiți aici primul articol din această serie și aici alte cărți pentru copii despre care am scris.

Sursa foto – arhiva personală

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this:
search previous next tag category expand menu location phone mail time cart zoom edit close