Avem foarte multe cărți pentru copii. Sunt destul de sigură că se poate să fie și mai multe – raportat la vârsta copiilor – dar tot cred că avem o colecție impresionantă. Am aranjat și rearanjat biblioteca de câteva ori, pentru că nu mai știam unde și cum să le pun – am și multe cărți pentru oameni mari. 🙂

Într-un astfel de moment, în care încercam, fără succes, să fac o minune pentru a transforma biblioteca într-una mai mare și să îmi mai rămână și loc de trecut pe lângă ea, m-am gândit să renunț la o parte din cărți. M-am gândit că unele poate nu ne-au plăcut atât de mult și altele au rămas mici – adică sunt de bebeluși 🙂 – și n-ar strica să mai eliberez spațiul. Am început atunci să le răsfoiesc și am descoperit că încă îmi sunt prea dragi ca să renunț la ele. Apoi am descoperit că nici nu au rămas mici. Văzându-mă cu cărți în mână, copiii au venit și ei repede să le răsfoiască și au cerut să le citesc. Le-am citit și astfel am aflat că încă n-au terminat de descoperit tot ce era de descoperit în ele. Pentru că, așa cum spuneam acum ceva timp, e minunat să recitești o carte. Chiar și dacă e o carte pentru copii foarte mici și tu ești un copil mic un pic mai mare. Sau o mamă căreia îi place să citească povești. Astfel că nu am renunțat la acele cărți. Le-am pus pe cele pentru oameni mari pe două rânduri.

Totuși, nu am putut să mă opresc aici și m-am hotărât ca, dacă tot le păstrez, să și scriu despre ele. De ce? În primul rând pentru că îmi sunt dragi și mi-e drag să scriu. Apoi pentru că eu cred că cititul e unul dintre cele mai minunate lucruri din lume și mi-aș dori să încurajez asta. Aș fi, cred, mulțumită chiar și dacă aș inspira măcar un singur om să-i citească sau să îi cumpere o carte copilului său.

Nu e ceva nou în ce am spus mai sus pentru că n-ar fi prima dată când aș scrie despre cărți pentru copii. E însă ceva nou în felul în care vreau să o fac pentru că, de data aceasta, nu vreau să fie doar o poveste cu ce cred eu despre carte și cum ne-a impresionat pe noi. Dacă tot îmi propun să fac asta, m-am gândit să o fac într-un mod util, sub forma unor recenzii nu chiar clasice, ci, mai degrabă, care să conțină și lucruri pe care, cred eu, ar dori părinții să le cunoască. Într-un final însă, tot recenzii cred că se numesc. Asta pentru că mie, care cumpăr frecvent cărți online, mi s-a întâmplat de suficient de multe ori să cumpăr ceva ce nu era potrivit pentru copiii mei. Spre exemplu, acum vreo lună le-am cumpărat o carte care avea nu mai puțin de 300 de pagini și nicio poză. Acum, lor le place, într-adevăr, să citim și sunt tare inteligenți, dar nu chiar la nivelul acesta, cartea aceasta fiind prea grea pentru eu. Am citit-o eu, n-a fost așa de mare problemă, dar nici plăcut nu a fost atunci când am deschis coletul. Pentru că, deși am apreciat cartea, eu am crezut că am cumpărat ceva pentru cei mici, nu pentru mine.

Exemple sunt multe. Poate voi mai vorbi despre ele la momentul potrivit. Menționez însă că se poate și invers. Au fost și multe cărți pe care nu le-am cumpărat pentru că nu m-a convins prezentarea de pe site-ul care le vindea și, ulterior, am descoperit că erau minunate. Prin urmare, cred că dacă tot voi scrie mai des despre cărți pentru copii, nu strică deloc să o fac într-un mod în care ceea ce scriu să fie util și altor oameni. Rămâne de văzut dacă și când voi reuși să scriu despre toate cele pe care le avem noi, mai ales că se înmulțesc pe zi ce trece, dar asta e cu totul altă poveste.

În loc de încheiere, vă recomand una dintre cărțile mele preferate pentru copii mici. Se numește Biblioteca Ursului și o iubesc pentru că momentul în care am citit-o pentru prima oară, împreună cu băiețelul meu, a fost magic. Totuși, dincolo de acel moment, cartea este ea singură foarte frumoasă, motiv pentru care o să fie prima despre care voi scrie. În articolul următor din această serie, în care vă invit să călătoriți împreună cu mine și copiii mei în lumea magică a poveștilor pentru cei mai mici dintre noi.

Sursa foto – Pexels