Ani la rând mama mea a refuzat un smartphone. Acum, de când cu pandemia, are unul mai bun ca al meu. Se înțelege, din moment ce ginerele ei (nu soțul meu) cu asta se ocupă. Ușor, ușor cred că o să înceapă să îmi citească și blogul, iar acesastă introducere e pentru ea. În caz că ajunge, din întâmplare la acest articol, înainte de Crăciun, o rog să nu citească mai departe pentru a nu își strica surpriza. 🙂

Revenind la tema articolului, vă prezint mai jos trei idei de cadouri frumoase și ușor diferite pentru că sunt cadouri la care trebuie să munciți puțin.

1. Cărticele (foarte) personalizate pentru copii.

Știți deja că îmi plac cărțile personalizate, dar și că îmi place și să duc personalizarea asta la un alt nivel. Adică nu doar să scriu numele copilului într-o poveste deja făcută, ci să scriu povestea lui, pentru el. Ei bine, anul acesta a venit vremea jucăriilor și am făcut două carticele, câte una pentru fiecare copil, despre jucariile lor preferate. Poveștile sunt parțial adevărate, în sensul că ele chiar prezintă felul în care aceste jucării au apărut în viața celor mici. Cuprind însă și puțină magie pentru că, în poveste, jucariile prind viață, gândesc și simt.

Le-am făcut simplu și ieftin cu CEWE. Teoretic ei fac fotocărți și, atunci când spui fotocarte te gândești la un album foto. Practic, aceste albume pot fi personalizate după cum dorește fiecare, asta însemnând că putem adăuga și text oricât de mult.

În ceea ce privește imaginile, am folosit fotografii reale, cu copiii, dar și câteva ilustrații preluate de pe Canva. În cazul lui Tudor al cărui cățel era cumpărat de la Ikea, am folosit și imagini cu magazinul.

În ceea ce privește dimensiunile, am ales cele mai mici și, implicit, ieftine, fotocărți, dar nu fără emoții. Mi-a fost teamă că, totuși, vor fi prea mici și ar putea să nu se vada scrisul bine sau fotografiile să fie neclare. Au ieșit perfecte! Nu știu dacă oamenii le prelucrează în vreun fel, dar imaginile arată chiar mai bine decât originalul – știți deja că realizarea fotografiilor nu e punctul meu forte – iar carticelele sunt, cum s-ar spune, pe mărimea copiilor.

Reacția copiilor a fost magică. În cazul nostru nu au fost o surpriză cărtielele. Au fost mai mult un experiment la care au participat și ei, dar, deși știau despre ce este vorba, tot au fost foarte impresionați atunci când le-au primit și cred că nu există copil care să nu se bucure de o astfel de cadou special.

2. Pijama personalizată pentru bunici și nu doar pentru ei.

Nu e prima dată când fac o pijama personalizată la mine acasă, dar de data asta am avut o idee și mai frumoasă. Pentru că știu cât de tare ne duce dorul mama mea (și noi ei) am ales să-i oferim o îmbrățișare cât se poate de adevărată. Cum? Am cumpărat o pijama simplă de la Tex și am desenat pe ea, cu carioci textile, mânuțele copiilor. În felul acesta, după cum am vorbit și cu copiii, va fi ca și cum i-ar da câte o îmbrățișare în fiecare seară. Am scris și câteva cuvinte folosind un șablon și, pentru că și-au dorit tare, i-am lăsat pe copii și să deseneze/scrie singuri ceva, pe dos.

Cariocile folosite sunt de la Ikea și sunt foarte rezistente. Am o față de pernă colorată cu ele în urmă cu mai mult timp și, deci, spălată de multe ori, căreia, abia acum vreo lună, am simțit nevoia să îi împrospătez puțin culorile. Altfel, carioci textile se găsesc și la Mustash sau alte magazine de acest gen, puțin mai accesibile din punct de vedere al transportului. Nu știu, însă să vă recomand ceva anume pentru că eu doar pe cele de la Ikea le-am testat.

În orice caz, un astfel de cadou sigur va aduce multă bucurie. Spun asta bazându-mă pe reacțiile primite în trecut. Abia le aștept și pe cele de anul acesta.

3. Felicitări surpriză.

Este deja al doilea an când prietena mea din Spania mă surprinde cu o felicitare superbă (Mulțumesc!). Îmi amintește de copilărie când partea asta cu felicitările era un moment special între mine și tatăl meu. Eu nu știam să scriu, dar el mereu scria și pentru mine, iar eu eram tare entuziasmată. Entuziasmată pentru că petreceam timp împreună cu el, dar și pentru că oamenii din jurul meu se bucurau foarte tare atunci când le ofeream felicitarea.

Inspirată de prietena mea și de propriile amintiri am decis, împreună cu copiii, să aducem și noi bucurie altor oameni. Am făcut împreună o felicitare și am mers la o doamnă din cartier care ne e tare dragă să i-o oferim. Nu oricum, însă, ci pe ascuns, de Sfântul Nicolae. Mai exact, noi eram Moș Nicolae și urma să-i punem felicitarea în cutia poștală. De aici până la o experiență distractivă și memorabilă a fost doar un pas. S-a întâmplat ca doamna respectivă să iasă din bloc fix când am ajungeam noi. Ne-am ascuns, am așteptat, ne-am furișat, iar copiii au fost foarte foarte încântați de toată această experiență. La fel și doamna noastră dragă, atunci când a descoperit surpriza.

La final, concluzia mea e simplă. Încercați să oferiți măcar și un singur astfel de cadou cu încărcătură emoțională mare. Nu doar că veți provoca o foarte mare bucurie celor din jur, vă veți încărca și voi sufletul cu energie pozitvă. 🙂