Astăzi e Vinerea Mare, o zi foarte importantă pentru crestinii ortodocși. O coincidență interesantă e că tot astăzi e și Ziua Pământului, o zi foarte importantă pentru toți oamenii din lume. Doar că mulți nu suntem conștienți de asta; nu suntem conștienți de faptul că Pământului e casa noastră si pentru a ne fi bine și a ne bucura de frumos, e nevoie să avem grijă de planetă și de tot ce cuprinde ea.

Am putea să spunem despre luna aprilie că e luna planetei, așa cum luna martie a fost numită luna apei pentru că pe 22 martie am sărbătorit Ziua Apei. Nu am mai reusit să scriu atunci, dar noi ne-am gândit să facem un experiment. Am luat câteva recipiente și le-am umplut cu apă și apoi am adăugat diverse lucruri în ele – carton, hârtie normală, hârtie igienică, un ambalaj din plastic și unul din metal. Bonus, pentru că li s-a părut amuzant, copiii au pus și o scoică și niște sare. Scopul experimentului a fost să înțelegem mai bine ce înseamnă biodegradabil. Desigur, ne-ar fi trebuit mai mult de o viață ca să putem ajunge la finalul acestui experiement, dar, chiar și așa, copiii au putut observa bine diferențele dintre aceste tipuri de materiale. Spun mai mult de o viață pentru că acele lucruri din plastic sau metal pe care noi, oamenii, le producem și le folosim, trăiesc mai mult decât noi. Atunci când le aruncăm, fiecare dintre noi lasă o moștenire importantă și deloc bună în urma lui. Plasticul rănește la propriu toate ființele de pe această planetă, inclusiv pe noi. V-am povestit data trecută despre ciocanitoarea pe care am gasit-o captivă într-o plasă din plastic. Ca ea sunt multe. Obiectele din plastic sunt capcane în toată regula pentru celelalte viețuitoare. Apoi, atât pentru ele, cât și pentru noi, plasticul e otravă prin substanțele pe care le eliberează în mediu. Vestea bună e că nu suntem neputincioși și putem acționa în așa fel încât să facem bine.

La sfârșitul primei săptămâni în care am început să colectăm gunoiul selectiv la modul foarte serios, am avut un șoc și o revelație în același timp. Strânsesem foarte mult plastic și-atunci, când priveam cum copiii cară acele pungi uriașe (pentru că așa au dorit), am realizat că ceea ce facem noi chiar contează. Era prea mult plastic în pungile alea ca să nu conteze. De fapt, fiecare ambalaj pe care alegem să îl reciclăm, ar putea salva o viață. Dar lucrurile sunt și mai simple și mai complicate de atât. Nu e suficient să colectăm gunoiul selectiv. E nevoie de mai mult de atat. Din nou, partea bună e că nu e greu să lucrăm și pe alte planuri.

Atunci când vorbim despre plastic, primul și cel mai important lucru pe care îl putem face este să reducem cantitatea de plastic consumat. Noi am făcut asta în urmă cu mai mulți ani din motive un pic mai egoiste și nu din dorința de a proteja natura. Ne săturasem să tot cărăm cantități uriașe de apă plată și am cumpărat un filtru. A fost una dintre cele bune decizii din viața noastră. Au trecut mulți ani de atunci și aparatul încă functionează perfect. Îmi place că este conectat direct la rețeaua de apă, nu trebuie să îl umplu sau să îi fac orice altceva; doar apăs pe un buton și apă filtrată curge direct în pahar. Per total am economisit bani, am scăpat de dependența de magazine pentru apa de băut, am eliminat una dintre cauzele care ne putea provoca dureri de spate ( pentru că nu-i usor și nici plăcut să tot cari bidoane pline cu apă) și, fară să ne fi propus asta, am contribuit la o planetă mai sanatoasă. Avem acest aparat dinainte de a se naște copiii și suntem foarte mulțumiți de el.

Desigur, există și alte metode prin care putem reduce cantitatea de plastic. Din păcate, unele dintre ele nu sunt la îndemâna tuturor. Cel mai important ar fi să alegem să cumpărăm produse care nu conțin plastic sau care nu au ambalaje din plastic. Realitatea e că, de obicei, acestea sunt mai scumpe, dar chiar și aici există variante. Spre exemplu, putem alege să cumpărăm fructe și legume vrac și nu deja ambalate.

În același timp, este foarte important să învațăm care sunt diferitele tipuri de plastic și să reducem la minim consumul de plastic „rău”. Mă refer aici la acel tip de plastic care nu poate fi revalorificat în vreun fel și a cărui unică destinație este coșul de gunoi clasic. Polistirenul este un astfel de plastic. De când sunt atentă la treaba asta, am observat că s-au făcut pași spre mai bine și se vede o scădere a ambalajelor din polistiren. Cu pași mici, dar siguri, pare că ne îndreptăm spre mai bine.

Al doilea lucru important pe care îl putem face este să reutilizăm plasticul. În tabelul de mai jos am scris în dreptul fiecărui tip de plastic și dacă acesta poate fi reutilizat. Semnul verde mare înseamnă că acel plastic poate fi reutilizat și pentru alimente. Dacă semnul verde este însoțit de un x roșu, acest lucru înseamnă că nu e ok să-l folosim în bucătărie, dar putem face diverse alte proiecte cu el. Tabelul e făcut în așa fel încât să poată fi înțeles și de cei mai mici și am încercat să-l fac cât de corect am putut.

Ultimul pas și, probabil, cel mai greu, e să colectăm plasticul selectiv pentru a putea fi reciclat. Spun cel mai greu pentru că implică un pic mai mult efort. Nu, nu e suficient să facem drumul până la coșurile colorate. E necesar ca, înainte, să citim eticheta și apoi să ne asigurăm că plasticul pe care dorim să îl aruncăm la coșul galben este curat. Da, trebuie să spălăm recipientele înainte de a le arunca. Altfel, putem face mai mult rău decât bine. Eu am găsit o soluție practică. Atunci când îmi rămâne loc, le pun în mașina de spălat vase. Totuși, nu-i mare lucru nici cu spălatul la chiuvetă. La început mi-a fost un pic peste mână, dar acum m-am obișnuit și a intrat cumva în rutină. E nevoie de dorința de a ne schimba obiceiurile și de determinare pentru a trece de primele 2-3 săptămâni. Apoi totul devine parte din viața noastră de zi cu zi.

Cum spuneam mai sus, am făcut și un tabel pentru a ne fi mai ușor. L-am lipt pe frigider lângă locul în care stau coșurile pentru colectarea selectivă a gunoiului ca să-l vedem mereu. La început ne uitam de câteva ori pe zi la el. Acum l-am învățat și pe acesta pe de rost 🙂 Tabelul poate fi descărcat mai jos. Nu e nici perfect, nici atotcuprinzătoar, dar e mai mult decât suficient pentru început. Cuprinde cele mai frecvente tipuri de plastic și exemple pentru acestea. Asta nu înseamnă că, spre exemplu, toate cutiile de iaurt sunt făcute din acel tip de plastic, ci că, în general, cutiile de iaurt sunt făcute din acel plastic. E important să verificăm întotdeauna simbolul. În scurt timp, dacă obișnuim să folosim aceleași produse, nu va fi mai fi nevoie să facem asta.

Acestea fiind spuse, provocarea din acest articol e, din punctul meu de vedere, usoară pe lângă tot ceea ce cuprinde el. Vă provocăm să aruncați la coșul galben plasticul care e deja curat sau, mai exact, bidoanele de apă. Spun vă provocăm pentru că, așa cum am menționat, noi am trecut deja la nivelul următor. Dacă sunteți ca noi, provocarea pentru voi și pentru noi e să facem și mai bine ceea ce am început. Spre exemplu, noi ne propunem să facem o listă cu produsele pe care le consumăm și care vin ambalate în plastic care nu se reciclează și să găsim alternative care să nu ne ruineze. Și cred că vom reuși. De asemenea, vom elimina complet acele produse care nu au simbolurile trecute pe ele. Înțeleg că în aceste situații e bine să facem și reclamații. Nu am încă multe informații despre asta așa că nu voi scrie mai mult.

La final, tabelul promis:

Va dorim succes și nu uitați că nu-i putem schimba pe ceilalți, dar putem alege să ne schimbăm pe noi. Asta va face diferența.

Desigur, vă las și mesajul copiilor mei:

Pentru realizarea acestui articol am folosit informații și din următoarele surse:

Tot ce trebuie să știi despre tipurile de plastic și reciclarea lor

https://esennoua.ro/2020/02/09/tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-reciclare/

Surse foto – arhivă personală