O zi fără violență

Cum ar fi? O zi în care nimeni să nu lovească pe nimeni și, de fapt, nimeni să nu rănească în nicio altă modalitate. Pentru că da, cuvintele au o putere extraordinar de mare și, prea des, ele sunt transformate într-o armă. Violența poate fi fizică sau verbală și nu e bună în nicio variantă.

Da, mă îndoiesc profund de faptul că așa ceva – o zi fără violență- ar fi posibil. E doar o utopie. Și mai trist e faptul că, în ceea ce privește violența în școli, acesta e prea puțin documentată la noi. Totuși e suficient să deschidem ochii și să privim și ne vom da seama cam pe unde suntem.

Azi e Ziua Internațională a Nonviolenței în Școli. Ce putem face pentru a nu o lăsa să treacă neobservată?

Toti adulții au fost cândva copii. Și cei buni și cei răi. Educația este, din punctul meu de vedere, cea mai importantă. Și e bine să ii educăm pe cei mici și cu privire la acest aspect. Sunt destul de sigură, fără să consult vreun studiu, că nu există copil care să nu fi fost martor la măcar o scenă de violență. Aș merge chiar mai departe și aș spune că fiecare dintre noi a trăit, când era mic, macar și un singur astfel de moment în care a fost chiar victimă, nu observator. Fie că vrem sau nu să acceptăm, violența, fizică sau verbală, este prezentă în școlile noastre. Între copii, de la adult la copil și, uneori, chiar și invers. E important să îi învățăm pe copii despre asta, să îi învățăm să recunoască violența, atunci când o văd, să nu o accepte și să nu o practice.

Prin urmare, vă recomand cinci cărți pentru copii. Primele 4 au apărut la Editura Bookzone și prezintă, pe înțelesul copiilor, probleme cum sunt insultele, tachinarea, glumele (proaste) și îmbrâncitul – sau, pe scurt, bullying. Noi le avem de ceva timp, copiii au fost foarte interesați de ele și multe discuții interesante au pornit de aici. Mie îmi plac și pentru că ilustrațiile sunt destul de sugestive, dar și pentru că mi se pare că descriu foarte bine stările prin care trece un copil atunci când se fac glume pe seama lui, este tachinat sau agresat în alte feluri. Cred că, de cele mai multe ori, copiii fac rău altor copii pentru că nu își dau seama ce impact au faptele lor asupra celorlalți. Tachinarea, de exemplu, se poate întâmpla și între frați care se iubesc foarte tare și, oficial, nu și-ar face rău unul altuia. Cărțile astea invită la a privi și din perspectiva celui agresat și acesta mi se pare cel mai mare plus al lor.

Un alt aspect important este acela că, în aceste cărți, se găsesc și soluții. Din punctul meu de vedere, mai era de lucru la acest capitol, dar azi nu vreau să vorbesc despre asta. Sunt niște cărți rare și extrem de utile iar plusurile pe care le au sunt mult mai mari decât minusurile. Prin urmare, le recomand din toată inima. Au și preț foarte bun acum, când scriu eu și pot fi citite și copiilor mai micuți. Pe site-ul editurii sunt recomandate începând cu vârsta de 6 ani. Noi le-am citit la 4 , respectiv 6 ani și a fost foarte ok.

Cea de-a cincea carte este despre Mahatma Gandhi, a apărut la Editura Litera și e un exemplu de așa da. De fapt, azi chiar îl comemorăm pe Gandhi și asta nu e ceva întâmplător pentru că Gandhi a fost cel mai mare promotor al non-violenței.

La final, avem și un cadou pentru voi. Un zar printabil cu emoții și întrebări despre emoții. Noi ne jucăm de mult timp în felul acesta. Am mai scris despre asta aici și, între timp, am început să ne facem propriile zaruri. Din punctul meu de vedere, să îi învățăm pe copii despre emoții și despre cum să le gestioneze este un pas foarte important pentru o lume cu mai puțină violență.

Surse foto – arhivă personală

Un comentariu Adăugă-le pe ale tale

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s