Ana și Maria nu se cunosc una pe cealaltă, dar au foarte multe în comun. Ambele trăiesc într-un oraș mare și aglomerat și au joburi asemănătoare care le ocupă aproape tot timpul; ambele locuiesc într-un apartament de bloc mobilat frumos și modern și merg cu metroul la muncă. Mai ales, ambele urăsc frigul, motiv pentru care poate fi o provocare să reziste toamna într-un apartament clasic de bloc. Le place vara și iubesc vacanțele la mare și razele soarelui. În plus, Anei nu-i place deloc să se trezească dimineața devreme. Mariei nici atât. Da, Ana și Maria au multe în comun, dar, totuși, la un moment dat, similaritățile dintre cele două se opresc și vă invit să aruncăm o privire într-o zi din viața lor pentru a observa cum se întâmplă asta. Toamna, desigur.
Atunci când Ana aude ceasul deșteptător, dimineața, se simte ca și cum s-ar fi dat startul unei zile urâte. Începutul acesta e de-a dreptul neplacut. Vara mai e cum mai e… e lumină în cameră, soarele strălucește, e cald… Cum spuneam, Anei îi place vara și vara diminețile sunt mai suportabile iar ea e mai mereu plină de viață. Plus că nici nu merge tot timpul la muncă… vara e și vacanța. Anul acesta a fost în Grecia și s-ar teleporta acolo fix acum dacă ar putea. Dar nu poate. E aici, toamna. Toamna e semiîntuneric dimineața iar întunericul e trist. Mai ales, toamna e frig. Și ea trebuie să se trezească și să-l înfrunte.
Când iese de sub pătură și calcă pe parchetul rece i se încordează tot trupul. Uneori are senzația că rămâne așa, încordată, toată ziua. Își trage repede pe ea cateva haine rătăcite pe lângă pat și, neapărat, șosete. N-are covoare în casă. E mai simplu să faci curat atunci când n-ai covoare. Dar și frigul dimineții e crunt și pare că a intrat cu totul în ea si nu mai vrea să iasă.
Se îndreaptă agale spre bucătărie unde își face o cafea cu ochii întredeschiși. Oricum n-are ce vedea. Da, la început i se părea frumoasă bucătăria ei și pe bună dreptate, dar acum s-a obisnuit atât de tare cu ea încât nu prea mai contează. Nu-i place monotonia și, în plus, totul pare atât de rece… Nu-i place să stea prea mult în casă, dar în sezonul rece n-are de ales. În trecut pornea aerul condiționat, dar acum, cu creșterea preturilor la energia electrică, nu prea mai are curaj. Mai ales că e abia început de toamnă și peste tot se vorbește despre faptul că va fi o iarnă friguroasă. Ar cam fi cazul să se obișnuiască cu frigul, dar gândul ăsta ii dă fiori.
Își bea cafeaua zgribulită, pe canapea, în timp ce citește știrile pe telefon. Nici acolo nu scrie de bine. Termină cafeaua, dar îi e prea greu să se ridice. Mai zăbovește o vreme, încordată. Până la urmă se ridică, cu greu. Respiră adânc si își face curaj să meargă la baie să se spele. Dacă n-are noroc de apă caldă, va fi tortură. Si nu are noroc. Se spală clănțănind din dinți și înjurând. Dacă există ceva ce urăște mai tare decat frigul, acel ceva e apa rece când deja îți e frig. Se îmbracă rapid. Nu mai contează cu ce. Haine să fie și să fie decente. Și groase. Iese rapid din casă după ce se asigură că arată suficient de ok încât nimeni să nu vadă frigul din sufletul ei. E plăcut surprinsă de faptul că afară e mai cald decât în casă, dar asta nu o ajută prea tare. Are senzația că trupul ei nu se va încălzi niciodată și va rămâne încordată pentru totdeauna. Se îndreaptă repede spre metrou fără să fie prea atentă în jurul ei. Îl pierde pe primul, desigur, și asta îi reconfirmă faptul că toamna e un anotimp urât și gri. Ar decreta că e cel mai urat dacă n-ar ști că după toamnă vine iarna.
În mod paradoxal, deși nici ei nu îi plac diminețile, ceasul Mariei sună cu o jumătate de oră mai devreme. Și-a dat seama că nu funcționează bine dimineața și, în același timp, și-a dat seama că nu-i place deloc să se grăbească. După ce, o vreme, a fost mereu prost dispusă la muncă sau chiar a întârziat, s-a hotărât să își dea timp să facă totul în tihnă și așa a ajuns să se trezească mai devreme dimineața. Îi e bine în pat și-ar rămâne acolo dacă s-ar putea. Își aminteste de vacanța în Grecia, din vară, și simte că dacă ar mai dormi puțin s-ar visa fix acolo și tare bine ar fi. Dar știe că asta nu o va ajuta cu nimic în acest moment și știe că e nevoie să revină cu picioarele pe pământ. Se întinde ușor, sub plapumă, în timp ce-și amintește că a pus la bătaie artileria grea ca să poată face față cu brio toamnei. Se ridică ușor pe marginea patului. Simte frigul dimineții, dar simte și atingerea fină a covorașului pe care l-a pus lângă pat. În general, preferă să nu fie covoare în casă – e mai simplu să faci curat – dar a observat că, toamna și iarna, ele fac casă mai călduroasă. La propriu. Își pune pe ea halatul pufos lăsat special la marginea patului. Își ia și papucii de casă, la fel de pufoși și confortabili, și se îndreaptă spre bucătărie.
Preferă să își înceapă ziua cu cafeaua. Frigul din casă o face să se cutremure puțin, dar doar puțin. N-a avut timp să o patrundă cu totul. Halatul pufos și călduros o protejează. În trecut pornea aerul condiționat, dar a renunțat la asta de ceva timp. Și-a dat seama că extremele nu-s chiar ok pentru organism. Când ieșea afară, în frig, din sauna din casa ei, tremura și mai tare. Apoi, a tot citit despre protejarea planetei și a aflat că, atunci când ți-e frig, e mai bine să pui un pulover pe tine decât să dai căldura mai tare. Mai bine și pentru tine și pentru planetă. Prima dată n-a fost convinsă, dar apoi a descoperit că trupul ei chiar apreciază asta. A apelat, desigur, la multe trucuri, cum sunt covorul, halatul, alte obiecte de decor de prin casă, care să dea senzația aceea de warm&cozy și, acum, superba ceașcă Bloomingville. De fapt are mai multe. Diferite, ca să le poată schimba. Nu-i place monotonia. Altfel, se bucură că a renunțat la aerul condiționat înainte să se scumpească energia electrică. I-ar fi fost mai greu să facă asta brusc, forțată de împrejurări.
Își face cafeaua în timp ce se bucură de mirosul care-i umple bucătăria. Privește aburul cum se înalță si se gândește la căldură. Își toarnă ușor cafeaua în ceașcă și se așează pe fotoliul de lângă fereastră. E bine. Se învelește și cu o patură. A ales-o din colecția de pleduri de pe answear.ro și simte că a facut o alegere minunată. E și mai bine, învelită. Soarbe încet din licoarea fierbinte și, din când în când, mai mușcă dintr-o brioșă. În timpul ăsta privește pe fereastră căci soarele, deși încă slab, a răsărit. Mult timp a crezut că toamna e un anotimp urât, dar apoi și-a dat seama că nu-i place frigul toamnei, dar îi plac culorile ei. Și îi place să le privească din confortul propriei locuințe. Da, e toamnă afară, dar nu și în sufletul ei…
După ce își termină cafeaua, se îndreaptă spre dulap. Își alege hainele pentru azi. Confortabile și călduroase și mai ales, în minunatele nuanțe ale toamnei. Intră apoi în baie, cu hainele deja pregătite. Speră să aibă apă caldă. Dacă există ceva ce urăște mai tare decât frigul, acel ceva e apa rece cand îți e deja frig. De asta, Maria e pregatită. A renunțat la aerul condiționat, dar nu și la apa caldă. Si-a luat un mini boiler pentru situații de urgentă. Boilerul se dovedește a fi util în această dimineață. Se spală, se îmbracă, se aranjează și, la final, deschide minunata cutie de bijuterii din fața oglinzii și alege o pereche de cercei și o brățară. Gestul, aparent simplu, de a deschide acea cutie si de a își alege bijuteriile preferate, o face sa se simtă specială. Frumusețea stă în gesturi mici.
Pornește spre muncă. Înainte o uimea mereu cum, la început de toamnă, afară e mai cald decât în casă. De când a învățat să își pregătească locuința pentru sezonul rece nu mai simte așa tare diferența asta. Și frigul ăla nu-i mai intră în fiecare colțișor al trupului. E adevărat că merge mai rapid spre metrou, dar face asta cu capul sus, în timp ce ochii ei se desfată cu minunatul spectacol de culori al toamnei. Mult timp a crezut că toamna e doar gri, dar și-a dat seama că asta era din cauză că ea privea doar în jos. La asfaltul gri. Zâmbește și prinde metroul potrivit.
Mai departe, ziua decurge asemănător pentru cele două. Ambele femei se așează la biroul de la muncă și își încep activitatea, dar una e morocănoasă în timp ce alta zâmbește. Fiecare își face treaba cât poate de bine, dar diferit. Una o face încordată, în timp ce cealaltă a învățat să se relaxeze.
La prânz, Ana merge la restaurantul de la subsolul clădirii de birouri. Bine, nu e ca și cum ar avea prea multe opțiuni. E singurul din zonă. Uneori mai face comanda de grup cu colegii, dar se întâmplă rar să se sincronizeze mai mulți. Nu-i rău nici la restaurant, dar e cam plictisitor. Același meniu mereu, nu foarte variat, același decor sumbru – nu înțelege cui și de ce i-o fi venit ideea să facă un restaurant la subsol. Asta e, își spune, în timp ce zâmbește amar și citește știrile care, din nou, nu-s prea vesele.
Maria alege să ia prânzul în bucătăria clădirii în care lucrează. Își aduce mâncare de acasă iar asta e un alt obicei de care e mândră. Ca și cu altele, la început i-a fost greu să își acorde un timp pentru gătit în weekend. Apoi a observat cum beneficiile sunt multiple: economisește bani, mănâncă ce-i place și totul mult mai sănătoas pentru că-i pregătit de ea; are timp să mănânce în tihnă și apoi poate să mai facă și alte lucruri. Uneori citește știrile. Nu-i place în mod deosebit pentru că, în ultimul timp, se întâmplă cam multe lucruri rele și peste tot se scrie despre ele, dar știe că e bine să rămână informată. Cu măsură, totuși.
Alteori, cum e azi, încearcă să-și facă mici bucurii. Nu e risipitoare, face și economii, dar crede în echilibru și în faptul că viața trebuie trăită și că, mai ales, e bine ca fiecare om să se iubească și să se respecte pe sine. Să acorzi atentie spațiului în care locuiești și lucrurilor pe care le folosești e o dovadă de respect față de tine. De asta își aranjează locuința în functie de anotimp si acordă mai multă atenție sezonului rece. Vara petrece mai puțin timp acasă, dar toamna și iarna e diferit pentru că temeraturile scăzute ne îndeamnă să ne adăpostim iar Maria vrea ca „adapostul” ei să aibă o atmosferă magică și caldă și să-i fie drag să stea în el, să se simtă, cu adevărat, acasă. Așa i se pare normal și bine – vara merge în vacanțe iar toamna își daruiește o locuință confortabilă și frumoasă. Pentru că merită. Prin urmare, azi decide să mai exploreze putin produsele de pe answear.ro. Tot de aici și-a luat și lunchbox-urile care-i fac pauza de prânz mai frumoasă.
După prânz, ziua continuă la fel ca de obicei. La finalul programului, cele două femei ar dori să pornească spre casă, dar câteva sarcini de ultim moment le forțează să mai zăbovească. Până la urmă, reușesc să plece. Cel puțin e mai liber la metrou iar asta poate fi un avantaj. Dezavantajul e că, atunci când ies la suprafață, constată că plouă. Le așteaptă un drum de vreo 10 minute pe jos, timp în care amândouă ajung ude leoarcă și își amintesc că există ceva ce urăsc și mai tare decât apa rece cand îți e deja frig – hainele ude care se lipesc reci pe pielea ta, atunci când afara e frig.
Amândouă intră în casă. Amândouă visează la o baie fierbinte. Ana aleargă spre baie unde constată că apa caldă n-a venit. Își dă jos hainele ude și își ia un halat. În timp ce mormăie nemulțumită, își încălzește o oală cu apă ca să facă un fel de baie fierbinte la lighean. Desigur, se alege cu piele de găină. Se îmbracă cu tot ce găsește mai gros, fără să mai acorde atenție la alte aspecte, și se așează pe canapea, sub pătură. Pornește televizorul și butonează fără un scop anume. Își dă seama că îi e foame. Se îndreaptă spre bucătărie, deschide frigiderul cu teamă și constată că n-are nimic gătit. În timp ce visează la o ciorbă caldă, aruncă pe o farfurie câteva gustări reci. Se întoarce pe canapea și mănâncă mâncarea rece în timp ce butonează telefonul. Știe și ea că pe rețelele sociale e doar o parte a poveștii, dar uneori cade în capcană și se întreabă cum e posibil ca alții să aibă o viață așa de frumoasă și ea nu. Visează la un apartament cu centrală proprie și la o lume în care nu-s atâtea neplăceri; visează la un loc de muncă unde să meargă cu drag și să nu stea peste program. Visează la vacanța de vară… Un nod în gât o deranjează parcă mai tare decât apartamentul rece și întunecat… Se ridică și merge în dormitor unde adoarme în timp ce speră că mâine, poate, va fi mai bine.
În celalalt apartament, Maria constată și ea, cu dezamăgire, că nu a venit apa caldă. Totuși, micul boiler o salvează și de data asta. La fel și prosopul mare și moale, din bumbac – Lexington Prosop din bumbac 70 x 130. Îmbracă apoi o pijama pufoasă cumpărată special pentru sezonul rece – îi plac hainele confortabile din materiale călduroase – și se bagă în patură. Privește o jumătate de film și se încălzește. Apoi constată că îi e foame. Merge spre frigider și un zâmbet mare îi luminează fața atunci când vede buchetul de pe măsuța din hol. Sunt flori de toamnă, culese de pe un câmp, în weekend. A mers la o plimbare și a vrut să aducă în casă o bucățică din acele minunății. Arată superb și își dă seama că o fotografie frumos înrămată ar completa perfect acest decor. Zâmbește în timp ce scoate din frigider o caserolă cu supă cremă. Știa că nimic nu-i mai plăcut decât o supă caldă într-o zi de toamnă. O încălzește si-apoi se așează la masă.
Nu-i cald în bucătărie, dar ea s-a încălzit suficient cât a stat în pătură. Plus că-i place bucătăria ei. Când și-a aranjat locuinta a ales tonuri neutre pentru mobilă în așa fel încât să se poată juca cu obiectele de decor. Așa cum spuneam, nu-i place monotonia.
După masă mai face una alta prin casă, dar se simte obosită și e cam tarziu. Decide să-și facă un ceai fierbinte. Aprinde și-o lumânare parfumată. De obicei citește seara, dar azi n-are nici timp, nici energie nu mai are. Și-ar dori mai mult de la viață. Și-ar dori să nu mai fie așa multe lucruri urâte pe lume… Și-ar dori o locuință cu centrală proprie… Și-ar dori un job la care să nu stea peste program și unde sa-i placă sa meargă… Îi e dor de vacanță… Apoi se gândește că azi e despre azi. Își ia în mâini jurnalul de pe măsuța de lângă fotoliu și începe să scrie – Ce a fost bine azi… E un exercițiu util despre care a citit cândva pe un blog. O ajută să vadă totul mai clar și să aprecieze lucrurile bune care, altfel, poate ar rămâne neobservate. Și să zâmbească. Peste puțin timp adoarme zâmbind atunci când se cuibărește în patul moale, confortabil și călduros.
Aceasta nu-i o poveste reală, dar ar putea fi. Posibil să existe o Ana și o Maria în fiecare dintre noi și fiecare o alegem pe una sau pe alta. Deși suntem atât de diferiți… Dacă am reușit sau nu să surprind esențialul, nu știu. Mi-ar fi fost mai simplu să scriu un articol despre mame. De fapt, chiar începusem așa, dar apoi m-am oprit. Am simțit că aș fi fost prea subiectivă și poate, nedreaptă. Am simțit asta atunci când m-am gândit la trezitul devreme dimineața. Eu chiar mă trezesc devreme, înaintea copiilor, pentru că-mi place mult liniștea aceea și dimineața e cam singurul moment în care pot să o obțin. Totuși, nu fac asta de foarte mult timp și-au fost câțiva ani în care am tot primit și auzit de sfatul ăsta ( să mă trezesc dimineața înaintea copiilor) și doar eu știu cum fierbem pe dinăuntru de fiecare dată când el venea. Pentru că băiețelul meu avea un fel de senzor foarte sensibil și mă simțea instant, cum încercam să ies din cameră. Era, deci, total inutil și chiar nociv să fac asta. Ajungeam amândoi – ulterior, toți trei – obosiți și eu tot fără momente liniștite. Între timp, senzorul ăsta nu mai funcționează chiar așa de bine și nici nu mai e necesar. Toate trec. Mereu. Dar tot n-aș fi putut să scriu despre mame. Ar fi fost prea multe particularități și oricum, în general, contextul contează mult, fie că ești mamă sau nu. E usor să dai sfaturi sau să judeci de la distanță așa că am ales ca personaje două femei care să se piardă cumva în peisaj și, în același timp, cu care să simțim, poate, că avem ceva în comun. Poate poveștile sunt ușor exagerate, dar e în regulă să fie așa. Sau poate nu. În orice caz, eu chiar cred că e foarte important felul în care alegem să vedem lumea și felul în care ne folosim de obiectele din jur pentru a ne face traiul mai confortabil. Chiar zilele trecute vorbeam cu copiii mei despre primii oameni și-am constatat că, încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost preocupați de frumos și de cum își pot face viața frumoasă. S-au descoperit bijuterii, vase frumoase și minunata artă rupestră. Când supraviețuirea nu mai e unicul scop, sufletul și mintea noastră caută frumosul și confortul. Nu putem controla tot ce ni se întâmplă, dar putem alege cum reactionăm în fața a ce ni se întâmplă. E în regulă să fim nemulțumiți sau – de ce nu? – să nu ne placă toamna sau vara sau orice altceva, dar nu e în regulă să rămânem blocați în acest punct. Avem o multitudine de trucuri la dispoziție și o multitudine de obiecte frumoase care ne pot ajuta în diverse momente și e bine să profităm de asta. Nu putem încălzi apa de la robinet cu o lumânare parfumată, dar putem alege dacă doar suferim din cauza asta sau acționăm în așa fel încât să ne fie puțin mai bine. Gesturile mici, picăturile de culoare fac diferența. O pătură pufoasă, o ceașcă deosebită, o cutie de bijuterii care să ne facă să ne simțim speciale – adică fix așa cum suntem – acel ceva, orice, care ne face să zâmbim. Chiar si într-o zi mohorată. Pentru că, să ne amintim, toamna e gri doar dacă privim asfaltul rece și umed și cred că treaba asta se aplică la multe alte lucruri. Contează mult perspectiva din care vedem lucrurile. Altfel, suntem învăluiți de o minunată paletă de culori care abia așteaptă să le descoperim magia. Și, de ce nu, uneori să le fotografiem și să le păstrăm într-o ramă frumoasă. Chiar așa! Când ați printat ultima dată o fotografie? Vă provoc să o faceți. Cât despre ramă, e simplu. E nevoie doar de un click – https://answear.ro/k/femei/home-lifestyle/decoratii-si-accesorii/rame-foto – ori, poate, de mai multe, căci multe alte obiecte din categoria Home & Lifestyle se regăsesc, mai nou, pe answear.ro și și abia așteaptă să fie descoperite și să devină acel ceva special al nostru. În plus, acum, când scriu eu, sunt si la reducere cu un cod tare fain – LOVE. 🙂
La final, dincolo de orice, vă doresc o toamnă frumoasă cu multă căldură în suflete.
Articol scris pentru SuperBlog 2022, ediția de toamnă.
Surse foto – answear.ro + pexels.com
carrusel 