E interesant cum, în viață, îndeplinim atât de multe roluri. Când ne naștem, devenim fiice, surori sau nepoate… apoi devenim prietene, soții, angajate în diverse domenii, mame, bunici… Rolurile se schimbă de la o clipă la alta; dacă-s prea multe, putem simți că ne pierdem în ele…
Se presupune că mereu va exista un rol dominant, iar cel care le bate pe toate pare a fi cel de mamă. Când devenim mame, nu mai putem să nu mai fim mame. În orice contex, rolul de mamă primează. Poți face orice, atunci când copilul tău are nevoie de tine, vei răspunde nevoii lui și tot el va fi primul la care te vei gândi atunci când ai ceva de dăruit. Prin urmare, a fost firesc să mă gândesc la copiii mei atunci când am văzut pentru prima dată bijuteriile cu stocare inteligentă Anyoli. Cui, dacă nu lor, i-aș putea face un cadou atât de prețios, un cadou unic?
Cumva, să alegi sa-i dăruiești un cadou viu copilului tău, e mesajul suprem care bate orice altceva și pe care Andreea Marin îl expune într-un mod desăvârșit în materialul de mai jos:
A fost odată o fetiță care și-o dorea pe mama…
Și totuși, deși acestea au fost primele mele gânduri și credeam că nimeni și nimic nu le poate schimba, reacția pe care am avut-o după ce am terminat de vizionat video-ul de mai sus a fost surprinzătoare, chiar și pentru mine. Ochii mi s-au umezit și imaginea propriilor mei copii a trecut în plan secundar. Am încercat să o păstrez acolo, dar o altă imagine se tot băga în față. Era vorbea tot despre un copil, o fetiță care a spus tare că ea vrea acest cadou, că ea are nevoie de acest cadou. Un pandantiv cu imaginea mamei ei, un pandantiv care să-i amintească de faptul că mama e mereu cu ea, că nu e singură, orice s-ar întâmpla, că n-a fost niciodată singură… un pandantiv care să cuprindă în el o bucățică din mama…
Le spun adesea copiilor mei că le voi fi alături mereu. Când vorbim despre subiecte profunde, cum e moartea, ori când vorbim despre o banală vizită la medic, când ei trebuie să stea cu altcineva. Le amintesc cum, vreme de 9 luni, au stat cuibăriți în burta mea; cum legătura dintre noi e cât se poate de specială și reală, cum ei sunt o bucățică din mine și, orice s-ar întâmpla, întotdeauna mă vor găsi în sufletul lor atunci când au nevoie de mine. Le spun asta și o cred cu toată ființa mea și știu că și ei cred. Da, le spun lor, dar am uitat să-mi spun și mie…
Când Tudor, băiețelul meu, mă întreabă ce se va întâmpla când nu va mai intra cu totul în brațele mele, îi spun că brațele unei mame nu rămân mici și sigur vom găsi o soluție atunci. Când Maria, fetița mea, mă întreabă dacă voi fi mereu, fizic, cu ea, îi răspund că sunt acum și iubirea mea nu va dispărea vreodată. Dar adevărul crud mă lovește uneori, mai ales când îmi amintesc cum eu, la rândul meu, o întrebam pe mama dacă va fi mereu cu mine și ea îmi răspundea că da. Iar eu am crezut-o până când viața s-a așezat în așa fel încât, deși încă un copil, am fost mai mereu departe de mama. Iubirea din suflet era acolo, dar mama era la zeci și apoi sute de kilometri depărtare. Oricât de tare încercam să-mi amintesc, uneori nu era suficient; uneori, aveam nevoie de mai mult. Aveam nevoie de o îmbrățișare, aveam nevoie să-i aud vocea, să o ating… Aveam nevoie de ea…
De multe ori, când mi-era greu și dor și singurătatea era zdrobitoare, visam să fiu iar bebeluș, să fiu iar mică de tot, în vremea aia, atât de îndepărtată, când orice durere, oricât de mare, dispărea în brațele mamei. Dar parcă niciodată nu mi-a fost atât de dor ca acum, când am văzut imaginile de mai sus. Și parcă niciodată nu m-am gândit mai tare la cât de mult mi-a lipsit mama, din clipa în care am împlinit 10 ani și am fost mai mereu plecată de-a acasă și-n mine a rămas un gol care nu se va umple vreodată. Și parcă niciodată nu m-am gândit mai tare la cât de mult aș vrea să o am mereu alături.

Și da, acum sunt adult. Timpul care a trecut nu mai poate fi recuperat, iar timpul care a rămas nu mai e așa mult. Acum eu sunt mare, ea a cam îmbătrânit și, oricum, suntem departe. Avem metode de comunicare la distanță pe care, în trecut, nu le aveam, vorbim… Dar, uneori, tot am nevoie de mai mult… iar gândul că aș putea să-mi dăruiesc eu, mie, o bucățică din mama, m-a acaparat.
Da, prima și cea mai importantă persoană căreia i-aș face un dar atât de prețios, sunt eu. Mi-aș face mie un cadou în care-aș pune iubirea mamei. S-o am aproape acum, când e doar departe și ne despart câteva sute de kilometri, și s-o am aproape mereu, când alte bariere, nedefinite încă de mintea omenească, ne vor despărți. Nimic nu va schimba vreodată iubirea ei și faptul că iubirea unei mame traversează timpul și spațiul așa cum nimic altceva nu poate face asta. Dar uneori avem nevoie de obiecte în care să stocăm cumva magia asta și care să ne ajute să nu uităm, iar mie mi se pare magic felul cum Nadia Vișan, creatoarea bijuteriilor Anyoli, a reușit să folosească tehnologia pentru a concepe un cadou unic; un cadou care să aibă puterea asta de-a capta iubirea înăuntrul lui; o bijuterie-talisman cu darul de a încapsula și transmite sentimente sub forma unui cadou care dăinuie pe viață.
Cea mai prețioasă bijuterie
Adevărul e că bijuteriile sunt unele dintre cele mai prețioase obiecte. Nimeni nu poate contesta asta, dar mulți vom spune că ceea ce avem noi, oamenii, înăuntrul nostru, e mai prețios. Iată că, azi, există acel ceva care le poate cuprinde pe amandouă – o parte din sufletul nostru într-o bijuterie. Cum anume funcționează? Ei bine, tehnologia NFC este cea pe care o întâlnim și o folosim la tot pasul, dar conceptul Anyoli este un concept unic, patentat, prin care s-a reușit îmbinarea tehnologiei cu arta. Totuși, deși ideea de bijuterii cu stocare inteligentă este o inovație, totul este simplu, după cum vedeți mai jos, cu ajutorul unui telefon și al aplicației Anyoli.
Da, e adevărat. Chiar e atât de simplu și chiar putem încărca fișiere atât de diverse. Mai mult, putem schimba mesajul, dacă dorim, de nenumărate ori, pentru a celebra la infinit conexiunea cu celălalt. Asta înseamnă că și livrarea este rapidă pentru că bijuteriile Anyoli sunt mereu în stoc și nu se pierde timp cu, spre exemplu, gravarea vreunui mesaj sau executarea pe comandă. Fiecare bijuterie e unică prin mesajul secret, invizibil ochilor, dar vizibil sufletului, ascuns înăuntrul ei. În plus, garanția e pe viață, mesajul poate fi văzut și revăzut de nenumărate ori și, după prima deschidere, devine disponibil și offline.
Pentru ca mesajul să fie și mai profund, bijuteriile au fost grupate în patru mari colecții:
- Colecția Love se evidentiază prin iubirea de frumos, iubirea imperfectă si iubirea prin gesturi mici care ne fac sufletul imens;
- Colectia Dio simbolizează iubirea față de Divinitate, o iubire ce nu trebuie laudată în fața tuturor, ci doar simțită;
- Bijuteriile din Colecția Full Moon îmbrățișează misterul vieții si conexiunea cu sinele interior;
- Colectia Nature scoate în prim plan unicitatea, perfecțiunea naturii care se naște din lucruri imperfecte și felul cum sufletul nostru trebuie să își urmeze sentimentele pentru ca minunile să aibă loc.
Un alt lucru special e că și pietrele, singure, au propriul mesaj prețios. Fiecare piatră semi-prețioasă are proprietăți diferite, iar combinația dintre o anumită piatră și semnificația ei, metalul prețios sau mătasea care îi sunt suport și iubirea noastră, așezată înăuntrul pandantivului, au darul de a naște un cadou unic, care se va potrivi perfect celui căruia îi este destinat.
Întorcându-mă la povestea mea, aș alege pentru mine și pentru copilul din mine unul dintre minunatele lantisoare cu pandantiv din Colecția Full Moon, mai exact pe cel din argint negru cu pandantiv cerc din aur alb și piatra Howlite. Poate pentru că descrierea acestei pietre ca una care simbolizează puterea unui suflet de a lupta mă duce cu gândul la mama mea, dar și pentru că este o piatră care ne eliberează de povara emoțiilor negative, lucru de care aș avea, din plin, nevoie. Nu în ultimul rând , mi se pare deosebită această combinație între albul pietrei și culoarea închisă a argintului negru, despre care am aflat că e considerat un metal sacru care ne ajută să ne regăsim echilibrul și ne oferă protecție… asa cum și brațele mamei ne oferă protecție… Cât despre ce aș pune înăuntrul lui, v-am spus deja – imaginea, vocea și, mai ales, iubirea mamei mele și, la un loc cu ele, pe mine, când eram doar o fetiță mică și încă încăpeam toată în brațele mamei.

Și povestea continuă…
Partea bună e că rolul de fiică se împletește minunat cu rolul de mamă. Fetița care am fost și care spune acum că vrea ea cadoul cel prețios nu-i eclipsează, cu adevărat, pe copiii mei. Un rol nu-l anulează pe altul. Odată ce o las să iasă în față, ea nu-i împinge în spate pe ei, ci îi prinde de mână și-i îmbrățișează. Se pot juca împreună. La fel cum și bijuteriile Anyoli pot fi dăruite mai multor persoane. Ca și iubirea care nu se termină niciodată și, cu cât e mai multă, cu atât mai multă putere de a o dărui avem.
Da, mi-aș face dărui mie acest cadou prețios, dar l-aș dărui si copiilor mei pentru că stiu că si ei au și vor avea nevoie de o bucățică din mama lor. Din mine. Pot fi fiică și pot fi mamă, în același timp, pentru că aceste două roluri se completează perfect.
Deși, în e-shopul Anyoli există și o selecție de bijuterii pentru copii, i-aș dărui fiicei mele un colier inteligent cu perle naturale din aur galben, 14k. Nu pentru acum, ci pentru când va avea nevoie de el și va fi pregatită să-l poarte. Aș alege perlele pentru că sunt un simbol al eleganței și al iubirii și au o acțiune benefică în dezvoltarea personală și i-aș spune, într-un mesaj video, cât de frumoasă și bună e și cât de mult o iubesc; i-aș aminti ce mă învață chiar ea, în fiecare zi – să aibă încredere, în ea si în cei din jur, să nu-si piardă vreodată speranța si să fie mereu conștientă de faptul că binele învinge și că eu sunt cu ea, oricând are nevoie. Aș alege pentru ea Madre Perla pentru că e un talisman al familiei, dar și pentru că mi se pare că o reprezintă perfect. Culoarea albă, inocență, dragoste, noroc, liniște, pace, iubire divină infinită… Da, așa e fetita mea. Blândă, frumoasă, extrem de empatică și cu un izvor infinit de iubire înăuntrul ei.

… și continuă…
Se spune că în spatele unui bărbat puternic se află o femeie puternică. Eu cred că-n spatele unui bărbat puternic se află o femeie care-l iubește. Prima și cea care face asta în mod necondiționat și pentru totdeauna e mama. Îmi place mult că la Anyoli se găsește și categoria bijuterii barbati și, implicit, viitori barbați. De aici i-aș alege lui Tudor o brățară cu Onix și Anyolite pentru că, atunci când am citit descrierea, mi s-a părut că-l văd în fata ochilor fix pe băiețelul meu, ca o furtună de emoții și sentimente și gânduri, cu nevoia de a fi puternic pentru a face față complexității lor. Da, Anyolite mi se pare piatra perfectă pentru el, o piatră aproape magică, un simbol al echilibrului dintre minte și suflet, al grijii față de ceilalți și față de noi înșine. Completată de Onix care oferă o stare de calmitate și puterea de a găsi răspunsuri și soluții, dar și de mătasea cerată care este un material non-alergic ce poate fi purtat și de cea mai sensibilă piele, brățara de mai jos pare perfectă pentru Tudor.

I-aș spune și lui cât de mult îl iubesc și i-aș vorbi despre cum iubirea ne face mai puternici și despre cum, întotdeauna, oricât de mare ar fi, va avea loc în sufletul meu; i-aș spune că mereu îi voi fi alături, atunci când va avea nevoie, și mă poate purta cu el oricând dorește, iar acesta va fi micul nostru secret invizibil, ascuns într-o bijuterie inteligentă. Da, i-aș spune toate astea și, amândurora, le-aș lăsa și câteva imagini cu ei din vremea asta, când sunt copii. Pentru că eu cred că e important și sănătos să nu uităm de copiii noștri și de copiii din noi, motiv pentru care, deși copiii mei sunt prea mici pentru a avea un telefon mobil, le-aș permite să poarte o astfel de brățară și acum, dacă ar avea nevoie, în momentele dificile pentru ei, când le e dor de mine și se întâmplă să nu fiu lângă ei. Pentru că știu că, chiar și în lipsa dispozitivului necesar, un copil poate simți magia dintr-o astfel de bijuterie specială.
… pentru că iubirea e infinită
Vă invit si pe voi să descoperiți aceste bijuterii Anyoli cu stocare inteligentă si să dați vestea mai departe. Pe mine m-au impresionat profund. Poate din cauză că mama mea a prețuit mereu bijuteriile, dar nu așa, cum o facem, în mod normal, pentru că au o anumită valoare materială. Poate din cauză că ea și-a pus sufletul în fiecare bijuterie pe care mi-a dăruit-o și, azi, am regăsit ceva din ea în felul cum aceste bijuterii sunt create și prezentate. Și pentru asta sunt recunoscătoare.
Articol scris pentru SuperBlog 2022
Surse foto, informații & prelucrare – anyoli.ro & canva.com
Un comentariu Adăugă-le pe ale tale