Nu renunț la ideea recenziilor – ba chiar mă gândesc să îmi fac un site special pentru asta 🙂 – dar, la ritmul în care scriu, cred că va trece mult timp până voi reuși să acopăr toate cărțile pe care le avem în bibliotecă. Pentru că mi-e greu să aștept atât, m-am gândit să scriu și articole în care să vorbesc, pe scurt, despre mai multe cărți.

Astăzi este despre frați și despre cărți care pot ajuta la construirea unei relații cât mai bune între frați, cu mențiunea că nu voi vorbi acele cărți care ar trebui să îl pregătească pe copilul mai mare pentru venirea pe lume a bebelușului, ci despre cărți care pot fi folosite după aceea, când bebelușul nu mai e chiar bebeluș, ci un copil care, ușor, ușor, începe să își ceară drepturile și să fie cu adevărat prezent în viața fratelui mai mare, moment încep să apară și conflictele. Manageriate corect, acestea din urmă sunt normale și chiar utile, iar cărțile îi pot ajuta, atât pe copii, cât și pe părinți să se înțeleagă mai bine, atât unii pe alții, cât și unii cu alții.

La fel cum scriam și în articolul despre poveștile terapeutice pentru copii, îmi plac mult acele cărți care nu au un mesaj evident. Uneori, da, este nevoie și ca o altă voce să spună clar vorbe pe care mama le spune, sau vrea să le spună, zilnic; este nevoie și poate să ajute mult ca un copil să audă pe, spre exemplu, bunica bufniță spunânându-i copilului bufniță că îl iubește la fel de tare chiar și dacă a apărut un frățior mai mic în familie. Alteori, este, poate, mai bine ca mesajul să nu fie atât de evident, atât de clar scris, atât de negru pe alb și prezentat de-a gata copilului. Alteori, este, poate, mai bine ca mesajul să răsară dinăuntrul copilului, cu propriile lui cuvinte. Cred că valoarea mesajului este mult mai profundă atunci când se întâmplă așa, iar o carte cu o poveste frumoasă poate să facă minuni în acest sens. Te iubesc poate să fie spus în mai multe feluri, nu doar în felul clasic. Mă plictisesc fără tine poate, în mod surprinzător, sau nu, să valoreze mai mult decât te iubesc

Voi scrie mai jos câteva titluri de cărți despre care am ajuns la concluzia că sunt utile în acest sens, după ce le-am citit de nenumărate ori copiilor mei. Multe nici nu sunt despre frați, dar sunt despre prietenie, conflicte, consecințele faptelor noastre și, mai ales, empatie. Ordinea este aleatorie.

• Micul răutăcios ( Beth Bracken, Jennifer A.Bell; Editura Univers) prezintă puterea uriașă a cuvintelor și felul cum acestea din urmă pot să doară, sau să facă bine. E deopotrivă utilă și pentru părinți deoarece ne arată cum dacă îi repetăm unui copil de suficient de multe ori că e ceva în neregulă cu el ajunge să creadă și el că e așa și să se comporte în consecință. Cartea este despre prietenie și despre cum un comportament urât poate distruge prietenia, dar și despre cum avem doar de câștigat dacă nu îi rănim pe cei din jurul nostru.

• Loc la voi pe măturoi (Julia Donaldson, Axel Scheffler; Editura Cartea Copiilor) este o poveste în versuri, amuzantă și foarte bine gustată de copii, pentru care se găsește și o scută animație pe youtube, aici. În acest caz, animația îmi pare că oferă și ceva în plus față de carte și o văd foarte utilă. Pe scurt, este vorba despre o vrăjitoare (bună, desigur) care zboară liniștită pe un măturoi, împreună cu pisica ei. După câteva întâmplări amuzante se ajunge în situația în care mai multe animăluțe sunt primite de vrăjitoare pe măturoi și, în consecință, măturoiul se rupe. La final, descoperim într-o manieră încântătoare și originală atât că unde-s mulți și uniți puterea crește, când cele patru animăluțe mici reușesc să o salveze pe vrăjitoare de un dragon mare și puternic, dar și cum, până la urmă, se găsește loc pentru fiecare și toată lumea e mulțumită. Deși cartea e deosebit de frumoasă, există o diferență notabilă între ea și animație, care mă face să vă recomand să vedeți neapărat și filmulețul, dacă, desigur, nu sunteți 100% împotriva ecranelor. Diferența este că în filmuleț pisica este vizibil deranjată de faptul că vrăjitoarea primește atât de multe animale pe măturoi, în timp ce în carte nu se observă nimic în acest sens.

• Cine se teme de Iepuroiul cel Rău? ( Steve Smallman, Caroline Pedler; Editura Cartemma) este utilă, în primul rând, pentru copiii care sunt necăjiți de alți copii și prezintă felul cum patru frați iepurași micuți pot să îi reziste unui iepure mare și bătăuș, dacă sunt uniți și au încredere în ei. Am scris aici despre cum una dintre cele mai bune metode de aplanare a conflictelor între frați este să le dăm oportunitatea să formeze o echipă. În plus, această carte poate să îi ajute să își dea seama cât de mare este impactul vorbelor și al faptelor urâte și cum mereu există și alternative.

• Prințesa Poruncița ( Johanna Lindemann, Astrid Henn; Editura Univers) este, la bază, o carte despre o fetiță care dorea ca toată lumea să facă doar cum spune ea. Într-un al doilea plan este, la rândul ei, o carte despre prietenie și despre cum e mult mai frumos și distractiv să te joci cu cineva și nu doar singur, dar și despre de ce e bine să împarți, sau să dăruiești. Bonus, cartea este foarte amuzantă – copiii mei au râs în hohote atunci când am citit-o.

• De ce vă certați, Matei ? ( Brigitte Wenninger, Eve Tharlet; Editura Nemira ) ne ajută pe noi, părinții, să înțelegem cum, pe cât de furtunoase, pe atât de trecătoare sunt certurile între copii și nu ar trebui să le acordăm o atenție exagerată, dar și cum, copiii, singuri, pot să rezolve aceste conflicte. Pe copii îi ajută printr-o prezentare fumoasă și atractivă a modului cum un astfel de conflict poate să fie rezolvat. Am scris aici mai multe despre o altă carte cu Iepurașul Matei.

• Trolul furios ( Barbara van den Speulhof, Stepgan Pricken; Editura Univers) este o carte despre furie, iar furia este, indiferent că dorim, sau nu să acceptăm, o emoție normală și prezentă din plin, mai ales atunci când vorbim despre frați. Găsiți aici o prezentare detaliată a cărții.

• Gărgărița morocănoasă ( Eric Carle, Editura Cartea Copiilor) este, la rândul ei, o carte deosebită. Pe mine nu m-a atras foarte tare tehnica în care este ilustrată cartea, dar pentru copii e ca un magnet. Plus că Eric Carle are un talent aparte în a transmite mesaje prețioase copiilor. Cartea este despre o gărgăriță morocănoasă care se întâlnește cu o gărgăriță prietenoasă și pentru că nu dorește să împartă mâncarea și să fie, la rândul ei, drăguță, pleacă în căutare de adversari cu care să se bată. Pare însă că nu găsește pe nimeni suficient de mare pentru ea… până când găsește și învață o lecție prețioasă. Cartea este cartonată cu totul, părând a fi pentru copii foarte mici. Tudor, la cinci ani, încă o citește cu drag. De fapt, îi sunt atât de dragi cărțile lui Eric Carle că, de câteva ori, l-am surprins citindu-i surioarei lui – el știe povestea pe dinafară.

• Lupul cel mare și Lupul cel Mic ( Nadine Brun Cosme, Olivier Tallec; Editura Cartea Copiilor) este cartea în care veți găsi declarația de iubire de mai sus. Am scris mai multe despre ea aici.

• Pufișor și Nucuța ( Editura AQUILA) – O carte mai puțin cunoscută, cu ilustrații foarte frumoase, care ne prezintă povestea fetiței Sofiei și a cățelușei Pufișor. Aceasta din urmă era obișnuită să o aibă pe Sofia doar pentru ea, dar, în urma unor întâmplări ușor amuzante, ajunge să accepte în familie și o pisicuță drăguță.

• Mog și bebelușul ( Judith Kerr, Editura Pandora) validează sentimentele fratelui mai mare care poate să fie destul de enervat – și pe bună dreptate – de fratele mai mic, fie că acesta este, sau nu un bebeluș. Este o carte foarte frumosă, la fel ca toate cărțile cu pisicuța Mog.
• Bețișoara pe tărâmul fericirii ( Martin Widmark, Emilia Dziubak, Editura Univers) este o poveste absolut superbă despre copii puternici și inteligenți care reușesc să învingă un crab care îi ținea prizonieri. De asemenea, este o poveste despre iubirea dintre frați. Este una dintre cărțile noastre preferate (votată în unanimitate) – n-am făcut, până acum, un top clar, dar sigur intră în primele zece.

• Cei șapte papă–lapte ( Mary Ann Hoberman; Editura Cartea Copiilor) este o poveste despre o familie cu șapte copii mofturoși, care validează sentimentele părinților și care ar putea să îi ajute pe copii să își înțeleagă mai bine părinții. În plus, este, desigur și foarte amuzantă.

• Bucle aurii este un basm. Am scris aici despre basme și despre importanța lor. Este dificil să rezum în câteva fraze, dar, pe foarte scurt, atunci când citim basme este important să citim varianta corectă. Nu am găsi o astfel de variantă pentru Bucle Aurii, dar recunosc că nici nu am căutat-o prea mult, deci sunt sigură că există. În cazul meu, știind deja cum ar trebui să fie povestea, m-am mulțumit cu faptul că aveam drept bază o carte oarecare și le-am povestit-o cu propriile mele cuvinte, completând sau tăind unde am considerat că nu e ok. Cei mici au fost fascinați și continuă să fie, iar eu cred că Bucle Aurii e cea mai bună poveste pentru frați. Voi încerca să revin cu un articol mai detaliat pe această temă.
• Regele tuturor sălbăticiunilor ( Maurice Sendak; Editura Arthur) este o carte despre un singur copil, pe nume Max. Nu este despre prietenie și nici despre frați, dar am ales să o includ aici pentru că este o carte despre iubire necondiționată – iubirea necondiționată și nemărginită a mamei, de care are nevoie să fie conștient fiecare copil, mai ales dacă are un frate cu care simte că e nevoit să o împartă pe mama. Cartea este apreciată ca fiind una dintre cele mai bune cărți pentru copii din toate timpurile. Unii părinți s-ar putea să găsească ciudate ilustrațiile, dar vă propun să păstrați o minte deschisă și, eventual, să citiți puțin despre carte. Este, cu adevărat, o comoară.

• Părinți fericiți. Frați liniștiți. Cum să creștem frați prieteni pe viață.( Laura Markham, Editura MULTI MEDIA EST PUBLISHING) este o carte pentru părinți pe care o recomand din toată inima și, tot din toată inima, vă spun să o citiți cu pix și foaie. Veți simți, în timp, nevoia să reveniți la unele pasaje și, dacă sunteți ca mine și nu aveți prea multe momente libere, vă va ajuta mult să subliniați cumva pasajele importante; plus că le veți și reține mai bine.

La final, vă doresc să citiți cu drag cât mai multe cărți, indiferent de motivele pentru care faceți asta!

Sursa foto – arhiva personală