Ritualul

Am trăit aproape întreaga viață de până acum crezând despre mine că sunt o persoană organizată și ordonată. Totul părea să susțină treaba asta, începând cu felul în care ordonam dulapurile mamei, încă de când eram foarte mică, și terminând cu modul în care mi-am organizat propria casă. De-a lungul timpului, am avut scurte perioade…

Mama se teme de grădiniță

Într-o prea friguroasă dimineață de toamnă, un copilaș mic, împreună cu mama lui, mergea, pe o străduță pustie. Mergeau entuziasmați, îmbrăcați în haine colorate și vorbind vesel. Mergeau și încet, încet, entuziasmul se risipea și tăcerea se lăsa. Odată ajunși la destinație plânsetele umpleau tăcerea și brațele râmâneau goale și reci, mai reci ca vremea…

Televizor la grădiniță?

Încă de anul trecut, când cautam grădiniță, acesta a fost un aspect care a cântărit mult, pentru că nu sunt de acord cu televizor sau orice alt tip de ecran la grădiniță, sub nicio formă. Nu mă situez la vreo extremă. Deși nu agreez televizorul în general, n-am reușit să îmi feresc cu totul copiii…

Călătorii, bagaje și cadouri

Se întâmpla acum mai mulți ani… Nu eram de foarte mult timp împreună, dar trecuse suficient cât să depășim faza cadourilor romantice, de genul lumânărelelor parfumate sau sticlelor cu vin. Fără a minimaliza importanța acestora din urmă – ele încă se află la loc de cinste – ajunsesem în acel punct în care simțeam nevoia…

Asistenta fără nume și fără chip

Mi-am dorit mult ca a doua oară să nasc natural și nu prin cezariană (deja vestita NVDC). Nu am reușit, dar acest articol nu e nici despre dorințe neîmplinite, nici despre naștere. Acest articol nu e nici despre mine intrând în sala de operație cu ochii în lacrimi și nici despre mine, înghețată de frică,…

Doar o dimineață normală cu mine și Honda

Deschid ochii în întuneric. Pornesc telefonul și constat, cu dezămagire, că, din nou, m-am trezit cu o oră mai devreme. Mă ridic greu din pat și merg pe balcon pentru a începe ceva ce se dorește a fi ritualul meu de dimineață. Gust încet dintr-o băutură fierbinte cu aromă de cafea și cu un ochi…

Dacă nu mi se întâmpla ceva rău… / O zi nebună…

Mi-am amintit de o zi din toamna trecută… Eram de-a dreptul epuizată, în timp ce aproape fiecare clipă din viața mea trecea cu repeziciune. Tudor doar ce începuse să meargă la o grădiniță privată care avea marele dezavantaj de a nu fi aproape de casă, iar asta ne cam dădea viața peste cap. În dimineața…

Aventuri prin lumea botinelor. În teniși…

Am amintit ieri de băiețelul care a urcat pe munte. Nu v-am spus însă și ce a găsit acolo. Când mai erau vreo doi metri până în vârf, un vânt puternic a început să bată din toate direcțiile. Nu era vreun început de furtună sau ceva asemănător. Pur și simplu așa era vremea acolo sus,…

Super curaj?…

Când a luat naștere acest blog, îmi era frică să public articole. Îmi era frică, deși, preț de câteva zile, nu am avut niciun urmăritor, cu excepția soțului meu. El îmi dădea like-uri și tot el citea fiecare articol, înainte să îl public. Lucrurile s-au schimbat mult de atunci, chiar dacă soțul meu a rămas…

Copiii spun…

Nu știu exact de ce, nici nu am simțit nevoia și nici nu am dorit să postez pe Facebook/blog acele dialoguri absolut delicioase, amuzante sau înduioșătoare cu și între copiii mei, cum fac atât de mulți părinți. Zilele trecute însă, s-a schimbat ceva. Dupa ce a rostit clar denumirea a vreo zece fructe, printre care…