Pentru prima dată, azi mi-am lasat băiețelul de aproape cinci ani să coboare singur scările, de la etajul patru, în timp ce eu și surioara lui mergeam cu liftul. Prea devreme?… Prea tarziu?… Prea puțin lucru ca să fie menționat pe un blog?… N-am idee. Ce știu însă e că eu am dezvoltat o adevărată…
Autor: Marianna
Ștampila mea rotundă
Anul trecut, pe vremea asta, eram fericita posesoare a unei noi jucării. Mai eram și tare mândră de mine și asta nu pentru că investisem 70 de lei în ea, ci pentru că îndrăznisem să investesc visuri și observam că sunt și alți oameni care rezonează cu ele și apreciază pozitiv ce fac eu. Prin…
Bijuteriile din viața mea
Mereu m-am agățat de obiecte ca să trec mai ușor prin viață. Motivul e prea complicat, iar eu îmi doresc acum să scriu un simplu articol frumos, în care să vorbesc despre bijuterii. Bijuteriile din viața mea, care au avut o însemnătate aparte, dincolo de valoarea lor materială. Prin urmare, fix asta voi face. Prima…
A fost odată o casă…
O văd cu ochii minții, dar o văd în ceață. Prea mult timp a trecut de când mă plimbam prin curtea ei și mâncam cu poftă zmeura roșie, proaspăt culeasă. Da, zmeura era cea mai mare atracție atunci când mergeam în vizită la străbunica mea, o femeie cu părul alb și ochi – prea –…
Eu despre ce scriu?…
Citeam, acum vreo săptămână, câteva comentarii din grupul de Facebook al deja vestitei competiții care îmi umple blogul de aproape 20 de zile. Unui concurent i se spunea că a fost curajos pentru că s-a înscris în așa un concurs cu un, să zicem, blog culinar, căci nu prea are relevanță în ce vreau să…
O Casă între case
Nimic nu mă întristează mai tare decât uniformizarea aceasta impusă cumva oamenilor – tot de către oameni – încă de la grădiniță și până la adânci bătrâneți. Să fim toți la fel, să ne îmbrăcăm la fel, să mâncăm aceleași lucruri, să avem aceleași obiceiuri, să locuim în case identice… Plus că, dincolo de ceea…
Buna, sunt mamă și sunt dependentă de smartphone.
Da, știu. Sunt pline parcurile de mămici care stau cu ochii în telefon, în timp ce copilul le cheamă în zadar, sau face cine știe de năzbâtii ca să le atragă atenția. Nu era, probabil, nevoie de o mamă care și să strige în gura mare – sau să scrie – că nu poate trăi…
Povești terapeutice pentru copii – Prințesa Cerului
De o bună bucată de vreme mă preocupă, în mod special, problema copiilor abuzați, fizic sau verbal, de către adulți, iar zilele trecute am descoperit o carte absolut minunată care, cred eu, poate aduce speranță într-un suflet de copil chinuit. Pentru că fix speranța e cea care lipsește, de prea multe ori, înlocuită fiind cu…
În jurul lumii, împreună cu prietena mea – Asia
În ultimii ani am avut parte de câteva experiențe copleșitoare, dar am avut alături de mine oameni minunați care, prin vorbele lor calde m-au încărcat cu energie, m-au făcut să zâmbesc printre lacrimi, să visez la mai bine când simțeam că înnebunesc și chiar să ies cu totul din locul în care mă aflam, fără…
Grădinița mea perfectă
Grădinița perfectă nu există. De fapt nu există nimic perfect și prin urmare, nici nu caut asta. Nimic însă nu mă împiedică să visez. 🙂 Dincolo de visuri însă, cineva m-a întrebat într-o zi dacă știu ce vreau de la o grădiniță. Am răspuns da și, din nu știu exact ce motiv – poate să…